știe cine este într-o cameră goală,
de aceea bărbații
o privesc
cum privești
o eclipsă totală.
împarte lumea
în foste și viitoare
inimi frânte,
fără să vrea
și fără cuvinte.
dansează
cu ochii închiși,
ca și cum
ar visa
o samba vexillographica.
e toată tăceri
și zâmbete misterioase,
linii moi
și mișcări
leneș-delicioase.
face fotografii, dar
nu apare în ele.
vrea să fie,
nu să fie văzută,
ca stelele.
se plimbă prin lume
cu grație regală,
s-o cunoști
e să cunoști calmul
după furtuna tropicală.
se uită la lună
cum mă uit eu la ea.
s-a născut într-o vineri
și de-atunci e mereu
duminică
în inima mea.
***
Azi e ziua surorii mele, Yvonna, iar cuvintele de mai sus sunt încercarea mea rimată și ritmată de te-iubesc. Evident, nu e prima poezie care i se dedică (v-am spus că bărbații o privesc cum privești o eclipsă totală), dar e prima poezie pe care o scriu eu după clasa a VI-a (și a doua din viața mea), așa că vă rog să fiți îngăduitori. 🙂
La mulți ani, kiddo/phenomenal woman! Sunt recunoscătoare și fericită că ești, în fiecare zi!
7 Comentarii
Ana
La multi ani fericiti Yvonna! Este si ziua fiului meu, Matei! 8 ani :). Numai oameni deosebiti nascuti pe 23 februarie :)).
Inoza
Ah, ce drăguț, Ana! La mulți ani și lui Matei! Să fie sănătos și fericit! 😀
Trixie
Superb ce ai scris! Comentez foarte rar la postarile tale si sunt ca mine probabil multi altii :)). E straniu uneori (banuiesc) sa impartasesti pe net trairi si sa simti (poate) ca ele raman agatate aici inutil, ca nu ajung nicaieri, ca nu bucura pe nimeni. Esti fascinant de creativa si haioasa, de multe ori ma mir atunci cand compar episoade triste despre care scrii, cu potentialul creativ nemarginit (pe care eu il traduc in bucurie/fericire). Umorul si creativul asta care nu rimeaza deloc cu o fire introvertita.
Apreciem, deci 🙂
Inoza
Trixie, îți mulțumesc, și pentru comentariu și pentru cuvintele frumoase. 🙂
Pe vremea când blogul nu avea buton de ”like”, existau mai multe comentarii. Știu că lumea preferă să aprecieze cu un like un text decât să comenteze și mulți preferă să-mi scrie în privat când i-a impresionat sau i-a ajutat un text – probabil un comentariu public i-ar vulnerabiliza prea tare și înțeleg asta. Așa că, din fericire, nu mi s-a întâmplat până acum să cred că textele mele nu ajung nicăieri. Dacă n-ar exista niciun semn de la cititori, atunci da, probabil m-aș îngrijora. :))
Cât despre ultima parte, în general, umorul și/sau creativitatea nu sunt echivalente cu o fire solară, din păcate. Îți pot da exemplu numeroși comici (primul care mi-a venit în cap a fost Robin Williams) care se luptă/ s-au luptat cu depresie sau anxietate. La fel cum o fac și mulți scriitori, cântăreți, dansatori, regizori etc.
Cât despre firea mea, am mai scris pe undeva că sunt o introvertită-extravertită și că oscilez între timiditate paralizantă și excese de sociabilitate. Știu că sună ciudat, crede-mă, e și mai ciudat să trebuiască să trăiești așa. :)) Dar nu mă plâng, în general sunt ok. 😀
Cornelia
Cat de frumos! Mi-a placut enorm de mult, cred ca esti modesta. In umila mea parere ai un talent extraordinar la scris 🙂
La multi ani, Yvonna! Multa fericire si iubire!
Inoza
Mulțumesc tare mult, Cornelia. 🙂