Money Diaries este o rubrică săptămânală de lifestyle și de educație financiară susținută de Școala de Bani. În fiecare săptămână, cititoarele Inoza ne povestesc, cu sinceritate, cum și pe ce și-au cheltuit banii.
Săptămâna aceasta avem o premieră: al doilea Money Diary ținut de un bărbat. Este vorba despre un business analyst, de 25 de ani, care locuiește împreună cu prietenul lui și cu cățelul lor, în București. 🙂
***
Job: Business Analyst
Domeniu: IT
Vârstă: 25 de ani
Locație: București
Salariu: 5300 lei
Cheltuieli lunare
Chirie: 800 lei (chiria e 1600 de lei, dar o împart cu prietenul meu)
Rată card de cumpărături: 500 lei
Întreținere: 175 lei (de persoană)
Curent: 40 lei (de persoană)
Telefon: 35 lei
Internet: 35 lei (de persoană)
Abonament sală: 7card, oferit de companie
Spotify: 25 lei
Netflix: 16 lei (abonament împărțit în 4)
Cheltuieli câine: 120 lei pastile deparazitare, 250 lei sac de mâncare, 40-50 lei recompense + jucării
Despre mine
În urmă cu un an renunțam la un job mișto și stabil care îmi oferea un venit lunar de aproximativ 2500 lei. A urmat o perioadă extraordinar de tulbure, atât din pricina acestei decizii, cât și a diferitelor situații personale întâmpinate. Am rămas fără job aproximativ 6 luni, până când, din disperare, am fost nevoit să accept prima oportunitate apărută, remunerată cu fabuloasă sumă de 2000 lei. Da, este o diferența de 500 lei față de jobul stabil de la care am plecat. Probabil că acum te întrebi: “Oh, boy, are you fine?”
Cei 2000 de lei au venit la pachet cu o gălăgie de nervi și stres. Simțeam cum fiecare ora petrecută la noul loc de muncă îmi provoacă o profundă neplăcere. Așteptam tremurând de nerăbdare să se încheie programul de lucru. Nu îți face griji, am demisionat după o lună, așadar nu am suferit extraordinar de mult.
Ce învățasem până în momentul acela? Practic, nimic, căci eram mult prea haosat încât să mă pot organiza cum trebuie. Ce am făcut pentru a-mi reveni? Eram deja conștient că am făcut câțiva pași înapoi pe plan profesional, însă făceam pași înainte pe plan personal, așadar lucrurile începeau să se echilibreze. Însă locul de muncă mai sus menționat m-a făcut să-mi pun niște mari semne de întrebare, atât în ceea ce privește prezentul, cât și viitorul.
M-a făcut să mă întreb care sunt pasiunile mele reale și cel mai important: la ce mă pricep cu adevărat încât să pot obține un loc de muncă. În cazul în care te aștepți să fi avut niște revelații în stil budist, îmi pare rău de dezamăgire, dar am descoperit că nu mă pricep la prea multe. Balanța soft skills – hard skills înclină puternic pentru cele dintâi.
Descoperirea aceasta a venit cu un val proaspăt de anxietate. Eram în punctul go hard or go home și nu era momentul să las această anxietate să devină mai puternică. Prin intermediul unei prietene am obținut o recomandare pentru un interviu într-o multinațională. Aplicam pe o poziție dificilă, pentru care nu aveam aproape deloc experiență. Dar a fost momentul în care I went from hard to harder. Am pășit spre acel interviu cu toată forța și m-am vândut cu tot ce am avut mai bun. Am fost acceptat.
De când am fost am fost acceptat la acest job, până în acest moment în care notez rândurile de față, a trecut fix un an și 5 zile. Am muncit extraordinar de mult, uneori de dimineața până în miez de noapte. Am muncit în weekenduri, am făcut cursuri, am început să mă documentez și să-mi creionez o traiectorie pe care vreau să o urmez.
În timpul perioadei de carantină am fost headhunted de o companie din altă țară pentru o poziție mult mai dificilă. Deși am acceptat, în primele două luni la noul job mi-am păstrat profilul de LinkedIn că fiind în continuare disponibil pentru recruiteri. Am primit 8 oferte de angajare în diverse companii. Două dintre acestea erau tentante, dar mă deturnau de la traiectoria stabilită. În prezent îmi planific următorii pași către prima poziție de programator.
Mai știi întrebarea pe care mi-o pusesem în urmă cu câteva luni? Ce am învățat până în momentul acesta? Am învățat că proverbul conform căruia nu vezi pădurea de copaci are aplicabilitate practică. Am învățat că uneori este necesar să faci câțiva pași înapoi pentru a obține o privire de ansamblu și că este necesară o autoevaluare din timp în timp. Am învățat că atunci când am motivația corectă, indiferent dacă am sau nu resursele necesare, pot transforma în realitate ceea ce-mi propun.
Iar dacă te întrebi cum am supraviețuit în cele 6 luni cât nu am avut un loc de muncă, așa au stat lucrurile: părinții mei îmi trimiteau 500 lei pe lună, iar în rest eram sprijinit de prietenul meu.
Motivul pentru care am povestit despre parcursul meu este pentru că avem tendința de a ne compara frecvent cu oamenii din jurul nostru, atât din punctul de vedere al locului de muncă, cât și din perspectiva banilor câștigați și am vrut să pun lucrurile în perspectivă. Poate cândva, undeva, va exista o persoană care va trece prin același chin financiar prin care am trecut și eu, iar scurta mea povestire va veni ca o mică încurajare.
În ceea ce privește administrarea banilor, recunosc că nici în acest moment nu sunt tocmai organizat. Recent am început să am în vedere crearea unei rezerve de bani, cât să și țin evidența cheltuielilor. De asemenea am început să merg la sală și să încerc să țin cont de ceea ce mănânc, dar asta nu mă împiedică să ies, să iau mese în oraș sau să comand mâncare acasă.
Recunosc că acum, cât și în ultimele luni, o bună bucată din salariu s-a dus în direcția mâncării, în special a mâncării comandate acasă (1000+ lei pe mâncare comandată in luna iulie). De asemenea am tot făcut achiziții cu cardul de cumpărături.
Pentru că în ultima lună am avut un program destul de strâns, cumva și lista cheltuielilor s-a mai micșorat, dar nu suficient de mult.
LUNI
Se spune că așa cum îți începi ziua de luni, așa vei continuă toată săptămâna. Bine că am același program în fiecare zi.
Mă trezesc la 8, iar în jurul orei 8:20 îmi scot cățelul la plimbare. Pe la 8:50 sunt înapoi acasă. Îmi pregătesc biroul, îmi fac o cafea, apoi îmi deschid laptopul și mă apuc de lucru. Cum în continuare lucrez de acasă, am o mare flexibilitate în ceea ce privește treburile casnice. Așadar tot ceea ce înseamnă spălat vase, spălat haine, strâns prin casă, toate acestea le fac în timpul programului, de obicei în pauza de prânz. Și evident că mă joc cu cățelul atunci când am nevoie de o pauză.
În jurul orei 13 iau pauza de masă – îmi fac o salată cu piept de pui la grătar. Nu se mai întâmplă nimic fancy până la ora 18:00, când închei programul și mă îndrept către sală.
La ora 20:10 plec de la sală, iar pe drum mă opresc la Mega: iau ceva de mâncat pentru seară.
La 20:45 ajung acasă, apoi ies cu cățelul la plimbare, iar ziua e deja încheiată.
Total zi: 48 lei
MARȚI
Ziua aceasta seamănă izbitor de mult cu cea anterioară. Mă trezesc la aceeași oră, am aceeași ordine în rutină, îmi iau pauza mai devreme, mănânc același prânz ca în ziua anterioară și mai adaug câteva fructe. Este o zi mai dificilă la job, dar nimic peste așteptări.
După ora 18:00 pornesc către sală, iar în jur de ora 19:30 pornesc spre casă.
Fac din nou o oprire la Mega (mai târziu mi-am dat seama că în săptămâna aceasta am făcut o obsesie pentru pepene, căci am cumpărat pepene aproape în fiecare seară).
Revin acasă, scot bestia la plimbare și c’est fini.
Total zi: 20 lei
MIERCURI
Am o dimineață mai grea, mă ridic mai cu întârziere și îmi decalez puțin timpii obișnuiți, dar sunt înapoi cu cățelul undeva pe la ora 9:00, iar la 09:10 mă apuc de lucru.
La prânz mănânc niște hummus și o salată.
La ora 18:00 închei programul de lucru și, cum nu este zi de mers la sală, ies la plimbare cu o prietenă și cu cățelul.
La ora 20:00 ne îndreptăm către Caju, unde luăm cina împreună cu prietenul meu și o colegă de la job.
Total zi: 190 lei
JOI
Este o zi și mai dificilă decât anterioara. Mă simt obosit și cu greu mă organizez de dimineață. Mă apuc efectiv de lucru la ora 10:30 (am avut nevoie de puțin timp să mă adun).
Pentru prânz îmi pregătesc o salată cu pui la grătar (dacă te întrebi unde intră puiul în cadrul acestor cheltuieli, l-am cumpărat înainte să încep să țin Money Diary).
Similar cu ziua de luni, după ora 18:00 pornesc către sala și mă întorc la 20:10.
Pe drum mă opresc la Mega, de unde iau un pepene și un baton proteic. Ajung acasă, apoi ies cu cățelul la plimbare.
Total zi: 18 lei
VINERI
Vinerea întotdeauna mă simt mai bine și mai plin de energie, așadar încep ziua cu spor și lucrez cu spor.
La prânz îmi fac aceeași vestită salată cu pui, iar după ora 18:00 merg la aceeași vestită sală (da, știu, o epopee viața pe care o duc).
Pe drumul de sală către casă dau comandă prin Glovo de pizza. Voiam să încerc pizza de la Fomizza și, cum aveau ofertă, am primit două pizza la preț de una.
Total zi: 40 lei
SÂMBĂTĂ
În weekend mă trezesc în general mai târziu. De cele mai multe ori încerc să ies prin oraș sau la plimbare, ca să profit cumva de timpul liber.
Pe la 10:30 ies cu prietenul meu și cățelul la plimbare, apoi ne oprim la o cafenea, unde rămânem până la ora 13:00.
Apoi mergem să luăm prânzul la un restaurant italienesc pe care voiam să-l încercăm de ceva timp.
Revenim acasă, iar la întoarcere ne oprim la Mega. Apoi avem o seară liniștită de Netflix & chill.
Total zi: 300 lei
DUMINICĂ
Duminică este la fel de slow ca și ziua anterioară. Ne trezim târziu și apoi ieșim la plimbare cu cățelul undeva spre ora prânzului. Ne oprim la o cafenea, nu stăm mult și mergem să luăm masa.
Mergem la un restaurant aproape de casă, unde stăm până spre după amiază, apoi revenim acasă, iar restul după-amiezii este o combinație de Netflix și jucat cu cățelul.
Total zi: 170 lei
***
Dacă citiți cu plăcere această rubrică și o găsiți utilă, vă aștept și pe voi cu Money Diaries la adresa inoza.ro@gmail.com.
Cu cât o să fie mai multe și mai diverse, cu atât cred că o să învățăm lucruri noi și o să facem această conversație mai relevantă.
***
5 Comentarii
Cristina
Mi-a placut mult jurnalul tau, mai ales partea de intro unde descrii in detaliu cum te-ai rebounced! Cum ai spus si tu, si eu cred ca evolutia personala e foarte importanta si de cele mai multe ori influenteaza viata profesioanal. Mult succes in toate si sunt sigura ca poveste ta va inspira pe alte persoane care trec prin instabiliatte financiara sau momenete in care se intreaba ce sunt eu sau ce vreau eu cu adevarat sa fac :). Keep up the good work!
Adriana
Foarte tare! Ambitie, optimism si dragoste pentru animale!
Ma bucur ca ai vorbit si de partea nasoala si incercarile prin care si cei tineri trec (anxietate, atacuri de panica, incertitudinea din viata profesionala si…the feeling of being so lost).
Sper sa iti reuseasca planurile profesionale si sa iti pastrezi spiritul pozitiv!
Elena
Apreciez explicatia data de autor in legatura cu parcursul avut si intentia cu care a dat-o. E binevenita diversitatea si ma bucur sa citesc un money diary scris de un tip. Multumim <3.
Cristina
Ceea ce ai scris, mai ales la inceputul acestui jurnal, reprezintă o adevarata inspiratie. Multumesc!
Mult succes in continuare!
Cristiana
Fain! Mi-a placut tot.
P.s. Nu stiu cum de nu m-am gandit sa folosesc mai des termenul haosata in ceea ce ma priveste, mi se potriveste la fix! 😀