Am descoperit, absolut accidental, un exercițiu pe care se pare că psihoterapeuții îl recomandă pentru a te ajuta să-ți identifici tiparele și blocajele și a descoperi următorul pas pe care trebuie să-l faci.

***

De câteva zile, diminețile când scriu Morning Pages, nu fac decât să enumăr niște lucruri care mă nemulțumesc și mă irită, respectiv niște proiecte pe care le-am început și nu le-am terminat și alte câteva care există în biroul/atelierul meu doar sub formă de prototipuri.

Nu e ceva ce mi-am propus. Pur și simplu am acumulat multe frustrări din cauza lipsei mele de organizare și/sau consecvență și m-am trezit că în fiecare zi descriu aceleași blocaje și aceleași nemulțumiri, ca un disc stricat.

Pentru că m-am săturat să mă tot învârt în cercuri, ieri am încercat să descriu problema cu unul dintre proiecte dintr-o altă perspectivă și atunci s-a întâmplat: am găsit, după mai bine de un an, o soluție pentru el.

Mi s-a părut ireal. În mod normal, o gândire negativistă și repetitivă n-ar trebui să dea rezultate, nu? Nu ne învață toți coachii puterea exercițiilor de recunoștință? Cu doar o zi înainte scrisesem pe blog un articol despre cum să înlocuiești ”trebuie să” cu ”am ocazia să”. Și iată-mă aici, cu o soluție venită din faptul că mi-am permis să mă concentrez pe lucrurile negative.

Între timp, am făcut research și am descoperit că, ceea ce eu făcusem absolut inconștient, există sub o formă cât se poate de concretă și chiar e recomandat de terapeuți.

Jurnalul / lista de nerecunoștință pornește de la una dintre ideile de bază ale lui Carl Jung:

”Până ce nu faci subconștientul conștient, acesta îți va conduce viața și tu îl vei numi soartă”.

Cu alte cuvinte, trebuie să aduci la suprafață durerea, nemulțumirile, frustrările, furia etc. pe care încerci să le ”astupi” cu liste de recunoștință sau cu alte practici de optimism forțat.

Doar aduse la lumină, toate aceste sentimente ”negative” pot fi conștientizate, observate, validate și, în cele din urmă rezolvate/vindecate. Cu cât le ascunzi mai adânc, cu atât au o putere mai mare asupra ta. Cu cât le accepți, cu atât vor deveni mai puțin importante.

Ideea este, deci, să pui pe hârtie toate lucrurile care nu funcționează în viața ta, tot ce te supără/ înfurie/obosește/copleșește. Simpla lor enumerare, mai multe zile la rând, te va ajuta să observi tipare și lucruri care se repetă. Iar această conștientizare te va ajuta să faci cel mai important pas: să acționezi pentru rezolvarea lor.

Cum scrii un jurnal de nerecunoștință?

✍️ În fiecare zi, fă o listă cu lucrurile pentru care NU ești recunoscător/e. Pune pe ea tot ce te te face nefericit/ă, furios/ă, gelos/ă, trist/ă, frustrat/ă etc.

✍️ La final, împarte lista în două: A) lucruri pe care le poți controla și B) lucruri care nu țin de tine.

✍️ Folosește lista A pentru a te concentra pe lucrurile din viața ta pe care le poți schimba și lista B pentru a descoperi cum poți accepta ce nu poți schimba.

Cel mai probabil, vei avea nevoie de ajutor (poate de terapie) pentru lista B, fie că este vorba despre lucruri pe care trebuie să le accepți în viața ta, lucruri/persoane de care trebuie să te debarasezi, pierderi pe care nu ți-ai permis să le jelești, visuri la care trebuie să renunți etc.

Întrebări ajutătoare pentru lista A:

💡 Cum aș descrie problema în 10 cuvinte? Dar în 3?

💡 Există vreo resursă care îmi lipsește pentru a rezolva problema?

💡 Există probleme secundare la problema principală?

💡 Care e principalul meu blocaj?

💡 Care ar fi cel mai mic pas pe care aș putea să-l fac azi pentru a rezolva problema?

💡 Cui pot să-i cer îndrumare/ajutor?

💡 Care e cel mai rău scenariu posibil?

💡 Cum pot obține opusul lui?

💡 De ce mi-e teamă?

💡 Aș putea să-mi pun problema diferit?

Important de reținut

Poți continua să ții și un jurnal de recunoștință în paralel cu acesta, cele două nu se exclud reciproc. Vor exista mereu lucruri pentru să fii recunoscător/e și lucruri care te fac nefericit/ă. Să scrii despre ambele poate fi un exercițiu interesant de echilibru.

Nu recomand DELOC, dar deloc acest exercițiu dacă treci printr-un episod depresiv. E destul de greu să te lupți cu gândurile negative într-o astfel de perioadă și nu ai nevoie să te concentrezi doar asupra lor. Probabil nu l-aș recomanda nici cuiva extrem de pesimist, care tinde să-și facă scenarii catastrofale în loc de hobby.

Ca de obicei, vă recomand să treceți totul prin propriul filtru. Să încercați și să vedeți dacă jurnalul/lista de nerecunoștință funcționează pentru voi. Dacă da, grozav, îl puteți transforma într-un instrument de dezvoltare personală. Dacă nu, mai sunt multe altele, poate mult mai potrivite.

La finalul zilei, e important să realizăm că și sentimentele pe care le considerăm ”negative” sunt importante pentru că ne transmit mesaje esențiale.

Furia ne poate arăta că cineva ne încalcă limitele.

Gelozia ne poate arăta care sunt lucrurile care considerăm că ni se cuvin.

Vinovăția ne poate arăta că ne putem comporta mai bine într-o anumită situație etc.

Și ele trebuie trăite. Faptul că le suprimăm sau le refuzăm nu le face să dispară.

Baftă la scris, la procesat și la deblocat! 🙂