Majoritatea nu am avut o copilărie fericită.
Asta nu înseamnă neapărat că a fost una nefericită. Dar între lipsurile inerente unui (final de) regim comunist, părinți cu traume emoționale nerezolvate, care munceau foarte mult și care deseori foloseau violența fizică și amenințările ca modalitate de a-și educa copiii și un sistem de învățământ lipsit de empatie, puteți înțelege de ce generația noastră este cum este din punct de vedere psihic și emoțional.
Eu am fost crescută de bunicii mei, doi oameni care m-au iubit mai mult decât orice pe lume și care au făcut toate eforturile posibile să nu-mi lipsească nimic.
Dar care, cu toate astea, n-au fost adulții de care aș fi avut nevoie pentru a crește crezând că lumea e un loc sigur și bun.
Uneori, când sunt prea critică cu mine însămi (adică în majoritatea timpului), tind să cred că n-am evoluat suficient din punct de vedere emoțional, în ultimii ani.
Apoi îmi aduc aminte citatul din poză: ”Persoana care ești acum e persoana de care ai fi avut nevoie când erai mic(ă)” și mă emoționez.
View this post on Instagram
Mă uit la omul care sunt azi și știu că copilul de odinioară s-ar fi simțit iubit, înțeles și protejat în preajma mea.
Am devenit adultul pe care nu l-am avut alături ca copil și asta mi se pare heartbreaking și heartwarming în același timp.
2 Comentarii
Milena
Uf, fix asa, draga Ina…ultima fraza m-a emotionat mult, rezonez atat de tare. Mai ales de cand am devenit mama si proiectez si oglindesc raportat la fetita mea perfecta, imi dau seama de toate triggerele mele – mai precis ale copilului meu interior…Este greu, insa atat de frumos sa vad ca pot fi pentru ea mai buna si ma straduiesc zi de zi sa gasesc pauza aceea intre raspunsul automat si raspunsul de care are nevoie. De care amandoua avem nevoie de fapt. Si alt lucru de care nu ma feresc e sa ii arat mai multe parti ale mele, inclusiv zone vulnerabile – sa stie ca suntem si noi parintii tot oameni – nu vreau sa creada ca trebuie sa isi inghita sentimentele reale si starile sa placa celor din jur. Cate mai sunt de zis…insa e work in progress clar.
Deea M
Cât de frumos spus. Nu m-am gândit din perspectiva asta