Acum doua luni scriam despre un buchet de flori insotit de un bilet misterios, pe care le-am primit la redactie. Mai in gluma, mai in serios (dar mai mult in gluma, serios! 🙂 ) spuneam atunci ca daca mai vrea cineva sa-mi trimita flori, adresa redactiei e usor de gasit. Iar azi s-a intamplat.
Cand am vazut curierul cu buchetul imens de flori indreptandu-se spre mine acum doua ore, recunosc ca mi s-au taiat picioarele. Cand eram mica, visam sa primesc flori de la admiratori secreti cand voi creste mare. Se pare ca cineva mi-a facut visul sa se implineasca. 🙂
Draga Mihai,
 
Am aflat cum te cheama pentru ca m-am uitat ca un hot la formularul curierului, atunci cand l-am semnat. 🙂 Din pacate nu cunosc pe nimeni cu numele tau si, oricat am cautat pe Facebook sau Google, eforturile mele au fost in van.
 
Nu stiu daca stiai ca saptamana asta e ziua mea si din cauza asta mi-ai trimis florile. Nu stiu daca ne-am intalnit vreodata. Nu stiu nici macar daca imi citesti blogul. Iti scriu aici, totusi, pentru ca nu stiu cum altfel sa iau legatura cu tine.

Multumesc. Pentru flori, pentru emotiile cu care au venit insotite, pentru ca saptamana asta nu avea cum sa inceapa mai bine.  Mi-ar placea sa stiu care a fost motivatia unui gest atat de frumos. Poate-mi dai un semn. No pressure, though. 🙂

Ina