Poți să salvezi pinguinii sau să lași lumea puțin mai bună pentru copiii tăi fără să-ți schimbi stilul de viață, chiar și de pe canapea, cu un singur click sau telefon. Am scris un articol dedicat tuturor celor care vor să facă un bine animalelor, plantelor și mediului, în general, dar nu știu cum.

***

Acum vreo doi-trei ani credeam despre mine că, departe de a fi vreo mare ecologistă, sunt, însă, o persoană responsabilă din punct de vedere al mediului. Stingeam becul ori de câte ori ieșeam dintr-o încăpere, opream apa în timp ce mă spălam pe dinți, mergeam la magazin cu sacoșa mea, fără să mai cumpăr eterna ”punguță”, împărțeam deșeurile în plastic, hârtie, sticlă și metal și le puneam în containerele speciale din fața blocului etc. Apoi am văzut filmulețul de mai jos.

Fata din clip, Lauren Singer, este o newyorkeză care a reușit să-și pună toate deșeurile adunate timp de 2 (doi!) ani într-un singur borcan.

Cum este posibil, vă întrebați? O să înțelegeți dacă urmăriți clipul, dar, dacă n-aveți 4 minute acum, vă fac eu rezumatul: duce resturile de mâncare la centre de compostare, pe care noi, evident, nu le avem la îndemână în România (compostarea înseamnă transformarea resturilor organice biodegradabile în îngrășământ organic – mai multe detalii aici), cumpără alimente la ”vrac”, își face propriile cosmetice bio și folosește sticlă și bumbac în loc de plastic.

După părerea mea, câteva dintre metodele folosite de ea sunt prea hard core pentru oamenii obișnuiți. N-am încredere să-mi fac propria pastă de dinți sau propriul deodorant (și nici îndemânarea necesară) și nu mă simt confortabil să folosesc o cupă menstruală în loc de absorbante, deși știu că e mai igienică, economică și ecologică.

Videoclipul cu Lauren m-a ajutat însă să înțeleg că ceea ce eu credeam că e un comportament responsabil era doar o sutime din ceea ce pot să fac, fără prea mare efort, pentru planetă și pentru viitor.

Am făcut, mai jos, o listă cu câteva soluții ecologice pe care le-am încercat în ultimii ani și alte câteva descoperite recent, pe care urmează să le testez. Niciuna nu presupune bani, timp sau efort suplimentar, doar puțină bună-voință și dorința de a face bine. 🙂

Cumpără produse locale

Când cumperi produse locale (fie de la țăranii din piață sau produse românești din supermarket), nu doar că susții industria națională, dar reduci și poluarea (produsele de import ”călătoresc” uneori mii de km de la locul de origine la supermarket, ceea ce înseamnă emisie de carbon, adică poluarea aerului). Sigur, oricât ai vrea, nu-ți poți cumpăra bananele de la tanti Lenuța din Buzău, dar poți cumpăra ardeiul gras de la ea. Cum poți achiziționa și produse cosmetice sau haine made in Ro (fac un articol separat cu surse aici, că altfel mă întind prea mult 😀 ). Sigur, nu trebuie să cumperi *numai* produse locale, dar e bine să nu uiți că și ele sunt o opțiune.

Înlocuiește plasticul cu plante

Până acum câteva luni habar n-aveam că în România există un producător și furnizor de farfurii, pahare, tacâmuri, saci și pungi făcute 100% din plante. Asta până când cei de la Biodeck m-au contactat și m-au rugat să le scriu secțiunea ”Despre noi” a site-ului. M-am întâlnit cu directorul lor executiv și am văzut recipientele și trebuie să vă spun că a fost love at first sight. Dacă ai un local cu produse to go sau pur și simplu vrei recipiente de unică folosință pentru acasă (inclusiv paie), saci menajeri sau pungi pentru căței, toate 100% din plante (până și cerneala pentru etichete e făcută din soia), care se descompun în doar câteva luni (spre diferență de plastic, a cărui durată de viață e de 1000 de ani), aruncă un ochi pe site-ul lor.

Reciclează uleiul alimentar

Puțini oameni știu că uleiul aruncat în canalizare are un efect groaznic asupra mediului. Un litru de ulei alimentar aruncat la chiuvetă poate polua 1 milion de litri de apă (cantitate suficientă unui adult pentru a trăi 14 ani). De mulți ani nu mai arunc uleiul alimentar în canalizare, ci îl pun în pungi și-l arunc cu gunoiul menajer. De curând, însă, am descoperit o soluție infinit mai bună. Uleiosul este un serviciu gratuit de colectare a uleiului de la domiciliu, existent deocamdată doar în București și în Iași. Încă n-am beneficiat de serviciile lor pentru că există o cantitate minimă de predare de 4 litri pentru persoanele fizice (și noi am strâns doar 2 litri), dar abia aștept să îi sun pentru prima colectare. 🙂

Predă medicamentele expirate

Poate nu te-ai gândit la asta până acum, dar medicamentele expirate sunt deșeuri periculoase, care nu trebuie aruncate la gunoi, cu resturile menajere. Ce ar trebui să faci cu ele? Să le predai oricărei farmacii, care le va elimina prin incinerare. Am citit povestea unei femei care a făcut 4 vizite la farmacie înainte să scape de pastile, pentru că din păcate, se pare că în rândul farmaciștilor nu există suficientă informare pe această temă. Potrivit legii, farmaciile sunt obligate să preia medicamentele de la pacienți (chiar dacă n-au fost cumpărate de la ei), pentru a le distruge apoi într-un mediu protejat. E important ca înainte să le predai să semnezi un proces verbal, cum a făcut doamna din link-ul de mai sus.

Reciclează electronicele

Știai că becurile ecologice conțin vapori de mercur, care sunt extrem de toxici pentru oameni și mediu, motiv pentru care NU trebuie aruncate la gunoi? Sau că frigiderele și aparatele de aer condiționat conțin freon, care are un efect negativ asupra stratului de ozon? După ce s-au stricat, bateriile și toate obiectele care funcționează pe bază de baterii sau băgate în priză, inclusiv becurile și neoanele, reprezintă deșeuri electrice și electronice. Lăsarea lor la un colț de stradă e un gest lipsit de grijă pentru mediu. Personal, am apelat la ONG-ul RoRec. Am sunat, i-am anunțat când sunt acasă, oamenii au venit și mi-au ridicat electrocasnicele vechi complet gratuit, cu zero efort din partea mea.

Donează hainele vechi

Dacă ai haine vechi, dar în stare încă bună, e păcat să le arunci la gunoi sau să le lași lângă ghenă sau pe stradă (sigur, cineva le va lua, dar există riscul să arunce la gunoi multe dintre ele). Există numeroase asociații și ONG-uri care colectează haine în stare bună și foarte bună pentru copii sau adulți în situații dificile. Astfel, faci loc în dulap pentru haine noi și ajuți pe cineva care chiar are nevoie de puloverul pe care tu nu-l mai porți. Oana Racheleanu a făcut o listă excelentă cu astfel de locuri pentru București.

Reciclează hârtia

Nu-ți spun să renunți total la cărțile din hârtie și să treci la e-readere, cum fac ecologiștii convinși, pentru că nici eu nu fac asta. Dar există numeroase modalități prin care poți reduce cantitatea de hârtie pe care o folosești. Poți folosi prosoape de bumbac la bucătărie, în loc de prosoapele din hârtie. Poți plăti facturile online, astfel încât să nu ți se mai dea, la ghișeu, o factură din hârtie. Bucureștenii pot să-și cumpere biletele de RATB online, ceea ce înseamnă că nu mai primești bonul de hârtie la final. Mi-am încărcat de câteva ori cardul de RATB online și, în afara faptului că durează 48 de ore să se facă tranzacția, ceea ce mi se pare stupid în 2018, e un serviciu foarte ok (plus că-ți poți verifica online și câte călătorii mai ai pe card).

La capitolul reciclare a hârtiei, eu am vorbit cu doamna de serviciu din bloc, care mi-a spus să las revistele și ambalajele din hârtie la ghenă, că le duce ea la reciclat. Știu însă că există multe asociații care se ocupă de ridicarea hârtiei de la domiciliu sau de la sediul firmei, cum ar fi Recicleta, în București. I-am pomenit pe ei pentru că mi se pare foarte fain că folosesc curieri pe bicicletă, evitând, astfel, poluarea mediului cu noxe.

Bicicleta Recicleta

***

Sigur, există sute de alte modalități de a fi eco-responsabil, de la gesturi mici, cum ar fi să printezi doar documentele strict necesare sau să ai mereu o sacoșă de bumbac la tine pentru cumpărături, până la gesturile mari, cum ar fi să renunți la mașină și să călătorești cu transportul în comun și/sau bicicleta sau să plantezi copaci.

Am citit pe site-ul Recicleta că românii reciclează doar 5% dintre deșeurile pe care le produc. Asta înseamnă că 95% ajung în natură, cu efecte devastatoare pe termen lung. Dacă implementăm numai câteva dintre recomandările de mai sus, putem scădea acest procent înfiorător de ridicat.

Până apare eroul care să salveze Planeta, așa cum zicea un cântecel din copilăria noastră,

“We’re the planeteers,

You can be one too!

‘Cause saving our planet is the thing to do”. 😀