*text for chicks only

Povestea a început în decembrie anul trecut, când Ligia și cu mine am dat cu ochii de primele fandacsii din viața noastră, la târgul de cadouri de la sala Dalles.

Dacă ați văzut „The Devil Wears Prada“ (și nu mă îndoiesc că l-ați văzut dacă ați ajuns în punctul ăsta al lecturii pe blogul meu și n-ați închis pagina), Emily (asistenta britanică și adorabilă în răutăcismele ei) îi spune la un moment dat protagonistei: „You sold your soul to the devil when you put on your first pair of Jimmy Choo’s, I saw it.“ E, așa și eu cu Ligia. A fost suficient să-mi pun pe creștet primele fandacsii (care arătau cam ca cele de mai jos) și m-am îndrăgostit iremediabil de aceste bucățele de fetru și stofă, mai ceva ca Titania lui Shakespeare de Nick Bottom.

S-a întâmplat apoi ca de Crăciun Ligia să-mi facă cel mai grozav cadou ever: o fandacsie cumpărată de la acel târg, chiar de la creatoarea termenului de fandacsie (bine, termenul exista în limba română, dar nu desemna ornamente pentru păr), Cosmina Nicolescu. Puteți să admirați creațiile Cosminei pe site-ul ei fandacsia.ro, pe care Ligia și cu mine îl adorăm. O precizare trebuie făcută însă: or fi fandacsiile Cosminei mai bune ca ciocolata, dar sunt al naibii de scumpe. Cele mai pipernicite sunt în jur de 50 de lei, si cele mai frumoase ajung dincolo de 150 de lei.

Motiv pentru care Ligia și cu mine ne-am decis să devenim noi însene creatoare de fandacsii. Așa că ne-am înconjurat într-o seară de o grămadă de bucăți de materiale, mărgeluțe și gheme de lână stuff și am purces pe drumul gloriei. Ligia a făcut, într-adevăr, două fandacsii foarte, foarte drăguțe, care s-au bucurat de admirația colegelor ei de birou a doua zi. Iar eu, după ce mi-am încâlcit mâinile timp de două ore într-un ghem roz (se putea altfel?), am scos la iveală o fandacsie care ar putea fi denumită cu ușurință „vomă de zână mică roz“ și pe care intenționez s-o port cu mândrie, doar că nu m-am îmbătat încă suficient pentru a duce la capăt această sarcină.

Nu același lucru îl pot spune despre cadoul pe care mi l-a făcut Ligia de 1 Martie: o floare-fandacsie neagră, care are la mijloc o buburuză roșie. Sunt profund îndrăgostită de fandacsia asta și am de gând s-o port cât de des pot. Hopefully o să vă pun o poză cu ea în curând.

În altă ordine de idei, fandacsii (sau, în cuvintele lor „hair candies“) frumoase mai fac și fetele de la Chotronette, cea de jos fiind una dintre preferatele mele.

Și, deși Kristina Dragomir e în cu totul altă ligă, fiind creatoare de pălării extravagante, nu mă pot abține să nu vă arăt palăriuța mea preferată din colecția ei, mini-tortulețul cu glazură roz de mai jos. Un fel de fandacsie supra-dimensionată, care mă face să mă reped la frigider de fiecare dată când o văd. Noroc că nu intru chiar zilnic pe site-ul ei. 🙂

E adevărat că fandacsiile mele și ale Ligiei mai au cale lungă de bătut până să se poată numi fandacsii (și nu materiale-și-ațe-încleștate-accidental-pe-cordeluțe) dar, vorba lui Lao Tze, „Călătoria spre un magazin de fandacsii începe cu prima fandacsie“ (sau ceva de genul :P).

Nu știu dacă ați văzut încă „Bride Wars“ (cu Kate Hudson și Anne Hathaway), dacă nu, vi-l recomand cu căldură. E o comedioară ușoară și simpatică, numai bună pentru început de primăvară. Ei bine, filmul ăsta are o replică adorabilă (în afară de „You don’t alter a Vera [Wang wedding dress] to fit you, you alter yourself to fit a Vera.“, replica-temelie a filmului) respectiv: „If I were your wedding, I’d be sleeping with one eye open… “, pe care una dintre mirese i-o servește celeilalte pe post de avertisment.

Având în vedere progresul extraordinar pe care Ligia și cu mine îl facem pe calea fandacsiilor, mai am un singur lucru de adăugat: Dacă eu aș fi site-ul fandacsia.ro, aș dormi cu amândoi ochii deschiși… :))