Acum un an, când am relansat blogul, mi-am ”lipit” un post-it virtual pe ecranul laptopului. Nu am respectat multe dintre lucrurile pe care mi le-am propus cu blogul în acest an, dar cred că am respectat mereu ce scrie pe el.

***

🙈 Nu știu câți cititori am zilnic, de unde sunt sau care sunt articolele lor preferate. Ieri (când s-a împlinit fix un an de la relansarea blogului) m-am uitat pentru prima dată după vreo 9 luni peste toate cifrele de pe Analytics și, în lipsa unui termen de comparație, mi se par foarte mari. 😄

🙈 Nu scriu regulat – nici ca zile, nici ca ore. Ceea ce mă supără și aș vrea să remediez, dar deocamdată, la stilul meu de viață haotic, nu cred că va fi posibil.

🙈 Încă n-am habar de SEO – titlurile mele sunt mai degrabă poetice decât gândite strategic și am articole care depășesc 6 pagini de Word (ceea ce e enorm pentru epoca scolling-ului și a attention span-ului de 8 secunde).

🙈 Un blogger cu experiență și orientat spre rezultate/trafic/monetizare ar fi oripilat de lipsa mea de organizare, de absența unui plan editorial, de modul instinctiv în care îmi aleg și îmi abordez subiectele. Sincer, și eu sunt deseori. 😄

Un singur lucru am respectat cu sfințenie în ultimul an. Crezul meu într-ale blogging-ului, scris pe acel post-it de care vă spuneam la început:

”Solve human problems, with a human voice, and by sharing human values”.

Acest crez, nu obiective de trafic sau nevoia de atenție, m-a făcut să vă împărtășesc câteva dintre cele mai intime, dureroase sau copleșitoare experiențe prin care am trecut (vi le-am împărtășit și pe cele mai frumoase, dar, hei, cine nu vorbește despre lucrurile frumoase?).

♥️ V-am povestit ce fac în fiecare dimineață, v-am luat cu mine într-o sală de operație, într-un cabinet psihiatric și în salonul esteticianei mele.

♥️ Am împărtășit cu voi pasiunea mea pentru afaceri caritabile, pentru branduri românești, pentru feminism/femei extraordinare (puteți citi articolele mele preferate pe tema asta aici, aici și aici) pentru educație financiară sau pentru dezvoltare personală.

♥️ Am râs și am plâns citind emailurile și mesajele de la voi, v-am invitat la primul meu curs de coaching-meets-stand-up (intitulat auto-ironic ”Masterclass de Autosabtaj”), pe care una dintre participante l-a descris ca ”cea mai bună ședință de terapie în grup la care am participat până acum” și m-am întâlnit cu voi la cafea (salut, Simona, Adelina și Claudia!). 😊

Pentru 2018 am în plan 2 proiecte prin care să ne auzim și să ne vedem mai des (oriunde ați fi în lume), dar nu vreau să vă povestesc mai multe până nu le pun în aplicare. Sunt niște proiecte la care țin foarte mult, dar pe care le amân de ceva vreme pentru că mă entuziasmează și mă îngrozesc în egală măsură. Ceea ce e bine, nu? 😁

Giveaway aniversar

Revenind la prezent. Nu vreau să treacă această aniversare fără s-o marcăm, așa că m-am gândit la un mic giveaway – poate cel mai atipic organizat pe un blog până acum. Pentru că nu vă dăruiesc ceva cumpărat, ci ceva făcut de mine, personalizat special pentru voi. Și, la schimb, vă cer niște cuvinte la care să mă uit în fiecare zi.

Ok, acum varianta mai puțin abstractă. Vă invit să-mi scrieți într-un scurt comentariu, la acest text, ce înseamnă Inoza pentru voi. Am de gând:

💌 Să pun respectivele cuvinte în header-ul blogului (adică în partea de sus, înconjurate de lauri).
💌 Să le imprim pe o cană de cafea, ca să le văd în fiecare zi și să-mi amintesc ce norocoasă sunt.

Autoarea/autorul celui mai frumos/emoționant/haios/inedit comentariu va primi două farfurii personalizate, din porțelan, făcute de mânuțele mele (personalizarea lor, nu porțelanul propriu-zis, să ne înțelegem). Astfel încât eu o să-mi beau cafeaua uitându-mă la cuvintele voastre și voi o să vă luați micul-dejun/cina/gustarea pe o farfurie pe care am creat-o special pentru voi. Nu sună minunat? 😀

O să anunț persoana căreia o să-i fac cadou farfuriile personalizate sâmbătă, 23 iunie, printr-un comentariu la acest text. 🙂

La final, vă mulțumesc pentru fiecare like, share, comentariu și mesaj, dar mai ales pentru toate gândurile și energia bună pe care le primesc de la voi. Sunteți o comunitate extraordinară, din care sunt bucuroasă și recunoscătoare că fac parte. 💗

Și vă promit să fac tot posibilul ca, pe viitor, să vă prezint subiecte din ce în ce mai interesante (a se citi ”delicate sau inconfortabile, dar necesare, despre care nu vorbește nimeni”) și să vin mai aproape de voi și prin alte canale decât blogul.

În 2017 v-am arătat latura mea de storyteller, în 2018 sper să v-o arăt și pe cea de entertainer, ca să înțelegeți ce e cu acel ”storytainer” din titlu. 😉

Până atunci, să ne recitim cu bine!