Un danez a fondat singura blibliotecă vie din lume, în care cititorii nu împrumută cărți, ci oameni reali, cu povești de viață impresionante.

Revelația TEDxBucharest 2017 pentru mine a fost Ronni Abergel. Jurnalist și activist social, Ronni a vorbit despre un proiect pe care l-a înființat în 2000 – The Human Library.

De ce o bibliotecă umană

Scopul lui Ronni este de a reduce violența în rândul tinerilor danezi, după ce în adolescență lui un bun prieten a fost înjunghiat într-un club de noapte. Și, în timp, a descoperit că cea mai bună cale de a diminua violența este de a încuraja toleranța și dialogul între categorii sociale care, altfel, nu s-ar cunoaște niciodată.

Așa că a creat The Human Library, în care oamenii pot ”împrumuta” un om și pot discuta cu el/ea despre subiecte tabu într-un cadru sigur, lărgindu-și astfel perspectivele despre lume.

Cine sunt Cărțile

Oamenii care devin Cărți în The Human Library sunt aleși din grupuri asociate cu un stigmat, din categorii defavorizate sau persecutate. Printre ei se numără refugiați, transsexuali, evrei, obezi, persoane cu handicap, vegani, asexuali, țigani, alcoolici, bulimici, autiști, gay, oameni abuzați, șomeri, musulmani, persoane fără adăpost etc. În principiu toți acei oameni cu care nu ai ocazia să discuți niciodată, dar față de care ai prejudecăți sau chiar o aversiune.

Toate Cărțile sunt voluntari și Ronni povestește amuzat că le ”recrutează” chiar și pe stradă sau în supermarket cu replica: ”Bună, aș vrea să te public!”.

Odată ce cineva și-a dat acceptul pentru a deveni o Carte, Ronni și colegii lui de la The Human Library, îl/o pregătește pentru a fi ”citiți”. ”Le creăm coperte, le punem capitolele laolaltă, îi învățăm cum să răspundă la întrebările cititorilor”, spune Ronni.

În funcție de numărul de cititori care ”împrumută” o anumită Carte, unele devin bestseller-uri. Din categoria aceasta fac parte o refugiată, un tip care are foarte multe tatuaje și implanturi de tip ”coarne”, o obeză, un autist și un bărbat orb și surd. ”Există o carte în majoritatea dintre noi”, spune Ronni, ”și majoritatea am fi bestseller-uri!”.

Cum decurge lectura

Ca la orice bibliotecă normală, când mergi la The Human Library ți se prezintă un catalog cu Cărțile disponibile, din care îți alegi una despre care vrei să afli mai multe. O ”lectură” durează 30 de minute, dar poate fi prelungită dacă e nevoie. Există și lecturi de grup, în care o carte stă la masă cu 5-6 cititori odată.

Nicio întrebare nu este interzisă, dar dacă una dintre ele e prea dureroasă sau prea personală pentru Carte, aceasta va răspunde cu ”Îmi pare rău, această pagină n-a fost publicată încă”.

”La fel ca la orice bibilotecă, există reguli: adu înapoi Cartea umană la timp, nu scrie pe ea, nu-i rupe paginile și n-o duce acasă!”, povestește Ronni zâmbind.

Există multe povești amuzante în urma unor astfel de lecturi. O doamnă care a ”împrumutat” o Carte care era musulman i-a spus zâmbind, la finalul întâlnirii: ”Mă bucur că te-am cunoscut, dar nu cred că ești cu adevărat un musulman. Nu corespunzi deloc cu stereotipurile mele despre musulmani!”.

Sunt, însă, și povești de-a dreptul zguduitoare. De exemplu, o Carte care era victima unui incest a fost ”împrumutată” de un pedofil, care își abuzase propriul copil. Bărbatul i-a spus că făcuse închisoare și că, acum că era din nou liber, era urât și respins de toți cunoscuții. I-a povestit că urma un tratament medicamentos, de care se ținea cu sfințenie, de teamă să nu facă din nou rău cuiva. Venise să vorbească cu ea pentru că voia să știe cum poate diminua răul pe i-l făcuse copilului său, dacă îl putea ajuta cumva să-și vindece, într-o oarecare măsură, trauma.

Cum a fost experiența mea cu The Human Library

După succesul pe care l-a avut proiectul în Olanda, s-a extins la nivel global. În România, lecturile sunt organizate de Asociația A.R.T. Fusion, sub numele de ”Biblioteca Vie”.

În cadrul TEDxBucurești, cei de la A.R.T. Fusion au organizat o lectură la standul lor și, curioase, prietena mea, Andreea Vasile, și cum mine am fost primele care ne-am prezentat.

Catalogul Bibliotecii Vii conținea o persoană cu handicap, un gay creștin, o feministă, un fost model de video chat și un student la arhitectură (a cărui prezență chiar n-am înțeles-o – adică, există cineva care are prejudecăți la adresa arhitecților sau îi discriminează?!).

Andreea și cu mine am ales, amândouă, fostul model de video chat și, după ce am primit o fișă de bibliotecă, am ”lecturat” Cartea în grup, împreună cu o altă persoană.

A fost o experiență inedită, despre care am scris ieri aici (dacă n-ați citit deja textul respectiv). Când întâlnești pe cineva pentru prima dată există niște reguli nescrise asupra subiectelor pe care le poți aborda sau riști să pari sărit de pe fix. Dar în cazul ăsta ni s-a spus să întrebăm absolut orice ne trece prin cap și Cartea umană ne-a răspuns la absolut orice curiozitate. Nu am mai văzut niciodată atâta deschidere din partea unui străin și, cu siguranță, n-am mai întrebat niciodată pe cineva cunoscut cu 5 minute înainte atâtea lucruri intime. 🙂

Vă recomand și vouă experiența unei lecturi la Biblioteca Vie dacă aveți ocazia. Așa cum promitea și Ronni, la finalul ei, ți se lărgește perspectiva despre lume (oricât de open-minded te credeai) și înțelegi că există mult mai multe lucruri care ne leagă decât cele care ne separă.