Există două prejudecăți vizavi de comici. Prima ar fi că sunt veseli tot timpul. A doua că sunt cu toții depresivi. Ca majoritatea prejudecăților, ambele sunt greșite.

În realitate, cu excepția talentului de-i face pe ceilalți să râdă, comicii sunt oameni obișnuiți. Ei au însă o abilitate pe care oamenii obișnuiți nu o au (mă rog, cu excepția românilor care au creat Cimitirul de la Săpânța): reușesc să ia o experiență tristă și să o transforme într-un moment de umor.

Cel mai bun exemplu care îmi vine în minte este Ellen Degeneres, my spirit animal (suntem născute în aceeași zi, refuz să cred că este o întâmplare).

Mai jos este prima ei apariție televizată, în celebra emisiune ”The Tonight Show Starring Johnny Carson”. Se întâmpla în anul nașterii mele, 1986 (coincidence? me thinks not!), și urma să o transforme pe Ellen dintr-o începătoare relativ necunoscută în noua stea a stand-up comedy-ului.

Carson a fost atât de impresionat de momentul ei încât, la final, i-a făcut un semn să vină alături de el pe canapea. Ellen a devenit, astfel, prima femeie invitată alături de el la finalul unui moment de stand-up (o mare onoare chiar și pentru un bărbat în acele timpuri).

În înregistrarea de mai jos, Ellen poartă o delicioasă conversație cu Dumnezeu, pornind de la cât de inutili sunt puricii. O să vă las să savurați momentul și apoi să citiți și povestea din spatele lui, dedesubt.

Am râs prima dată când am văzut filmulețul de mai sus. Abia acum 2 ani, când am urmărit-o pe Ellen în cadrul emisiunii ”Oprah’s Master Class”, am înțeles că acel moment de comedie a fost inspirat, de fapt, de o tragedie personală.

Cu câțiva ani înainte de momentul de stand-up de mai sus, ea și iubita ei locuiau împreună într-un mic apartament la subsol, infestat cu purici. După o ceartă cele două s-au despărțit, iar Ellen s-a mutat la niște prieteni. A povestit în emisiunea lui Oprah că avea de gând să revină la iubita ei, dar voia s-o învețe o lecție înainte.

S-au întâlnit apoi într-o seară, la un concert, când iubita ei a încercat s-o convingă să se întoarcă acasă. Ellen s-a prefăcut că n-o aude din cauza muzicii și a ignorat-o.

Nefericită, fata a plecat acasă. Mai târziu, când Ellen și prietenii ei conduceau spre casă, au observat o mașină făcută praf pe șosea. Nu era nimeni la locul accidentului, dar se auzeau sirene din spate, așa că au decis să conducă mai departe.

A doua zi, a aflat că iubita ei se aflase în acea mașină și că era moartă.

”Am simțit că ar fi trebuit să merg acasă cu ea în acea noapte…că ar fi trebuit să opresc…Tot felul de lucruri. Multă vină.”, a povestit Ellen.

După înmormântare, Ellen s-a întors plină de regrete și de durere în micuțul apartament pe care îl împărțeau.

”Subsolul era infestat cu purici. Erau purici peste tot și îmi amintesc că mă gândeam ‘Pare atât de ridicol că fata asta tânără, de 23 de ani, cu care locuiam aici nu mai este, dar puricii încă sunt.’ Mă gândeam ‘Ar fi grozav să pot ridica receptorul, să-l sun pe Dumnezeu și să vorbim despre asta.’”

Acel gând s-a materializat în sketch-ul pe care l-ați urmărit, care a avut un rol terapeutic pentru Ellen. Și, astfel, cea mai tragică experiență prin care a trecut până atunci a devenit piatra de temelie a carierei ei și momentul care i-a schimbat viața. Ceea ce o face un om cât se poate de obișnuit, cu un talent cât se poate de extraordinar. QED.