Ce va vine in gand cand auziti sintagma “terapia prin spalare”? O tehnica indiana prin care, cu ajutorul unor muguri de bambus si al unui prosop de bumbac 100%, inmuiat in apa de trandafiri, vi se purifica trupul pentru a vi se elibera energia negativa din spirit ? Sau poate o forma de medicina moderna care presupune imbaierea in ulei de castor cu aroma de eucalipt pentru a vindeca anumite probleme circulatorii ?

Ei bine, eu sunt descoperitoarea acestei minunate terapii si o sa impartasesc si cu voi secretul. Se iau cateva kilograme bune de asternuturi, sosete, fuste, bluzite, pantaloni, pijamale, tricouri, maiouri, rochii si prosoape, se sorteaza pe culori si…se spala. Zilnic, pret de cateva ore.

Mi-e jena, dar o sa recunosc. Avand in vedere ca, dupa cum bine ati observat, in ultima vreme sunt intr-o dispozitie…sa-i spunem delicata, nu prea simt nevoia sa fac nimic. Adica chiar nimic. Nimic-nimic. Genul ala de nimic in care, dupa ce te hranesti dintr-un kilogram de rosii si unul de nectarine o saptamana intreaga, iesi la cumparaturi doar inainte sa lesini de foame. Genul de nimic la care prefer sa-l dresez pe Minny sa-si schimbe culcusul, decat sa o fac eu. (Se pricepe deja destul de bine, dar exagereaza, ca intotdeauna, cand isi pune talaj. E foarte lacom, ca sa spun asa. Isi captuseste cusca, desi stie ca ulterior o sa-i tina prea cald.). Genul de nimic in care am ajuns exact precum Christina Yang din “Grey’s Anatomy”. For non-speakers, va prezint replica pe care Christina i-a servit-o lui Burke atunci cand, ajunsi acasa la ea, acesta vede munti de haine nespalate pe podea: “I don’t do laundry. I buy new laundry.”

Mi-e greu sa recunosc, dar am inceput sa “buy new laundry” in momentul in care mi s-au terminat rufele curate. Yep. Tricourile de saptamana trecuta, maiourile, panties, pijamas, towels …a whole bunch of them. Singurul lucru care m-a impiedicat pana acum sa-mi cumpar un asternut si cateva perechi de blugi noi era faptul ca mai aveam doua randuri de schimb.

Si alaltaieri… alaltaieri am avut o revelatie. Ok, ok, poate incepuse cosul de rufe sa stink. Whatever. Tot revelatie sa numeste. Asa ca am luat obiectul revelatiei mele, un maldar de rufe murdare, si le-am cufundat, intr-un fel de transa mistica, in Dero. N-am rostit nicio incantatie. A trecut ceva vreme de cand am realizat acest ritual si…mi-am cam iesit din mana. Dar se pare ca a functionat si asa. Dupa multe spalari, si clatiri, si inbalsamari…voila! Non-stinky, shiny, fuzzy and cozy clothes ! Si zau, am avut acelasi sentiment victorios ca dupa o zi intreaga de shopping. Doar ca acum aveam portofelul intact.

Azi mai am o tura de rufe, iar dupa ce termin, ma apuc sa le spal pe alea de toamna-iarna. Va recomand cu caldura ca, in cazul in care vi s-a spart masina, ati fost concediati, v-ati despartit de your better half sau ati nimerit numerele la Loto, dar v-ati pierdut biletul, sa incercati terapia prin spalare. Un singur avertisment : poate cauza dependenta. 🙂