În România avem șapte bancnote în circulație și, quelle surprise (*insert irony here*), pe fiecare dintre ele este un bărbat. Nu sunt atât de naivă să cred că voi prinde ziua în care vom avea șapte femei pe bancnote și niciun bărbat, dar mi-ar plăcea să cred că în timpul vieții mele vom avea măcar 3 femei și 4 bărbați. Am inclus, în articolul de azi, nu 3, ci 25 (!) de posibile variante. Și cred că aș putea găsi încă de 10 ori pe atâtea.

***

De ce ar trebui să ne pese cine e pe o bancnotă?

Pun pariu că majoritatea dintre voi, cu o armă pusă la tâmplă, n-ar putea să numească cele 7 personalități masculine de pe bancnotele românești (în ordine crescătoare a valorii bancnotelor, aceștia sunt Nicolae Iorga, George Enescu, Nicolae Grigorescu, Aurel Vlaicu, Ion Luca Caragiale, Lucian Blaga și Mihai Eminescu).

Și atunci de ce să ne intereseze dacă pe una dintre bucățile de polimer pe care le primim rest de la piață este sau nu o femeie? Pentru că persoanele de pe bancnote servesc ca modele naționale. Și pentru că ne amintesc constant că în ochii societății doar bărbații au avut contribuții remarcabile de-a lungul istoriei.

Femeile reprezintă jumătate din populația globală, dar ocupă doar 16% dintre pozițiile de top management, au doar 28% dintre rolurile cu replici de la Hollywood și reprezintă doar 25% dintre experții citați de presă. Dincolo de problema corectitudinii, o astfel de lipsă de vizibilitate a femeilor are un impact negativ asupra modului în care se percep tinerele fete pe ele însele și asupra alegerilor pe care le iau în viață.

Bancnotele sunt o parte integrantă a vieții noastre și trec dintr-o mână în alta în fiecare oră, minut și secundă. Și, prin fiecare astfel de schimb, întăresc un mesaj nescris, dar foarte limpede: femeile nu valorează la fel de mult ca bărbații și nu au loc în viața publică.

Regina Maria a României

Situația în lume

Compania suedeză Advisa a realizat anul trecut o cercetare foarte interesantă, numită Dead Men On Dollar Bills (vă recomand să vă uitați pe site, e foarte fain făcut). Dintr-un total de 238 de țări analizate, 137 de țări au persoane pe bancnote. Iar în aceste 137 de țări, există doar 52 de femei pe bancnote (care apar de 178 de ori), spre diferență de 398 de bărbați (care apar de 995 de ori).

Cum era de așteptat, există numeroase țări (mai precis 83) care au doar bărbați pe bancnote, inclusiv Statele Unite ale Americii (în mod ironic, țara care a inventat noțiunea de ”corectitudine politică” are pe bancnote doar bărbați albi și bogați). Surpriza vine din faptul că există și 6 țări care au numai femei pe bancnote (Belize, Gibraltar, Insulele Falkland, Ascension, Sfânta Elena și Tristan da Cunha), dar nu dintr-un puseu de egalitarism, ci pentru că sunt teritorii britanice și, deci, o au ca suverană pe Regina Elisabeta. 🙂

Dintre țările mari, doar Suedia, Australia și Japonia au egalitate la acest capitol, cu cel puțin 50% dintre fețele care apar pe bancnote aparținând femeilor (Australia are cea mai mare proporție, cu 5 femei din 9).

Elisa-Leonida-Zamfirescu – prima femeie inginer din lume

Ce femei aș vrea să văd pe bancnotele românești?

Acum 6 ani am scris despre cine cred că ar putea fi primele două românce pe o bancnotă. În afară de acele doamne, am strâns, mai jos, alte 23 de posibile variante, toate la fel de valoroase.

Primele din lume

Nu spun că argumentul întâietății e cel mai bun, în general. Să fim serioși, nimeni n-ar vrea să învețe la școală, pe de rost, poeziile primului poet dac, în locul celor ale lui Eminescu sau Blaga. Dar, dacă vorbim despre secolele XIX și XX și despre premiere feminine mondiale, vorbim despre niște realizări excepționale, obținute prin eforturi greu de imaginat astăzi.

Iată, așadar, câteva dintre româncele care au scris istoria lumii și care merită (cu vârf și îndesat, dacă mă întrebați pe mine) să apară pe o bancnotă românească:

Elisa Leonida-Zamfirescu (1887-1973) – prima femeie inginer din lume

Proaspăt absolventă de liceu, în 1907 Elisa a făcut ceva absolut scandalos pentru o femeie din acea epocă: a vrut să se înscrie la o facultate tehnică. A fost respinsă, bineînțeles, pe motiv că avea sexul nepotrivit. Elisa noastră nu doar că nu s-a reorientat spre cratiță (cum i s-a recomandat), ci a plecat în Germania, la Academia Regală Tehnică din Berlin. Nici acolo nu a fost primită cu brațele deschise, dar, în cele din urmă, a devenit prima studentă a respectivei instituții și, la absolvire, prima femeie inginer din lume. Să-i citiți povestea, e absolut fascinantă. Niște mici spoilere: a condus spitale de campanie pe front, în timpul Primului Război Mondial, iar la nunta ei a venit însăși Regina Maria (sunt curioasă cu cine a pus-o la masă, ahahahaha).

De remarcat că Elisa vine dintr-o familie cu 11 copii, toți mai mici sau mai mari genii. 🙂 Fratele ei, Gheorghe, a sculptat fața celebrei statui a lui Iisus din Rio de Janeiro, un alt frate, Dimitrie, a întemeiat Muzeul Tehnic din București, iar sora ei, Adela, a fost chirurgul Casei Regale a României și a operat-o de cataractă pe Regina Maria.

Elena Densușianu-Pușcariu (1875-1966) – prima femeie profesor de oftalmologie din lume

Elena Densușianu-Pușcariu a fost ceea ce azi am numi o ”overachiever”. Nu s-a mulțumit doar să-și ia doctoratul la 24 de ani, ci a perseverat până a devenit prima femeie profesor de oftalmologie din lume. Și, ca și cum carieră academică și cea medicală, precum și diferitele funcții din cadrul Societăților de Oftalmologie din Anglia, Franța și Italia n-ar fi ținut-o destul de ocupată, a fost și scriitoare, artistă plastică și traducătoare. A publicat ultima lucrare de specialitate la 90 de ani. Cred că Beyonce ar fi fost onorată s-o cunoască.

Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920- 2008) – prima femeie neurochirurg din lume (sau măcar din sud-estul Europei) 🙂

Deși pe Wikipedia și Sofia Ionescu și englezoaica Diana Beck sunt considerate ambele, în spiritul Carlsberg, ”probably the first female neurosurgeon in the world”, se pare că Beck a operat pentru prima dată pe creier în 1952, în timp ce Ionescu a făcut-o cu 8 ani mai devreme, în 1944. Ca o anecdotă simpatică, atunci când soția preferată a șeicului din Abu Dhabi s-a îmbolnăvit, în 1970, s-a iscat panică, deoarece bărbații doctori n-aveau voie să intre în harem. Criza s-a rezolvat odată cu chemarea Sofiei Ionescu, care a operat-o și a vindecat-o pe soția șeicului. S-a întors la București acoperită de onoruri și de bijuterii scumpe, bineînțeles. 😀

Sofia Ionescu-Ogrezeanu – prima femeie neurochirurg din lume

Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu (1867-1935) – prima femeie din lume doctor în drept la Sorbona

Ca și Elisa Leonida-Zamfirescu, Sarmiza Bilcescu și-a propus un obiectiv cel puțin curajos în epocă: să studieze Dreptul și nu oriunde, ci la prestigioasa Facultate de la Sorbona. A fost dată afară de la cursuri de profesori care îi spuneau că ”știința se face între bărbați!”, i s-a interzis chiar accesul în clădire, dar neobosita Sarmiza a revenit mereu și mereu, invocând deviza francezilor (Liberté, égalité, fraternité). Într-un final, exasperați, profesorii i-au permis să studieze alături de colegii ei bărbați. Astfel a ajuns prima femeie din lume cu un doctorat în Drept la prestigioasa Sorbona. Din păcate a decis să nu practice niciodată avocatura, dedicându-se vieții de familie și acțiunilor de caritate.

Aurora Gruescu (1914-2005) – prima femeie inginer silvicultor din lume

La fel cum majoritatea fetițelor de 10 ani se visează prințese, Aurora a visat să lucreze…într-o pădure. Și, deși a fost acceptată la facultatea de medicină (unde a dat admiterea la insistența părinților), a ales visul ei de-o viață, silvicultura. N-a fost însă un vis frumos, având în vedere că a fost colegă de facultate cu 130 de băieți care, sub influența decanului Facultății de Silvicultură, au ignorat-o pe Aurora timp de 2 ani. Aurora nu s-a lăsat descurajată și a absolvit facultatea, devenind, astfel, prima femeie inginer silvicultor din lume. A lucrat în acest domeniu 35 de ani, aducând contribuții importante, printre care primul plan de împădurire naţională din România. Comuniștii i-au confiscat averea, dar în 2000, cu 5 ani înainte să moară, a aflat că a intrat în istorie datorită consecvenței ei, ca prima femeie inginer silvicultor din lume. În plus, a murit aproape de pădurea pe care a iubit-o toată viața.

Primele din România

Maria Cutzarida-Crătunescu – Prima femeie medic din România

Ginecolog, creatoarea primei creșe din București, feministă, a fondat o societate pentru ocrotirea copiilor săraci.

Virginia Andreescu-Haret – Prima femeie arhitect din România și a patra din lume

Printre clădirile care îi poartă semnătura se numără liceele ”Gheorghe Șincai” și ”Cantemir Vodă” din București, precum și numeroase blocuri de pe Calea Victoriei.

Elena Stoenescu-Caragiani – Prima femeie-aviator din România

A fost una din cele 10 femei-pilot existente în lume în anul 1914, printre primele absolvente de Drept din România și primul corespondent de război din lume care scria “reportaje din avion”. Dacă asta nu vă sună a scenariu de film…

Elena Stoenescu-Caragiani – Prima femeie-aviator din România

Marta Trancu-Rainer – Prima femeie chirurg din România

În timpul Primului Război Mondial conduce, în același timp, trei spitale din București.

Smaranda Brăescu – Prima femeie parașutist cu brevet din România

Campioană europeană și mondială la parașutism. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Smaranda a făcut parte din celebra Escadrilă Albă (o formație de avioane pentru transportul răniților, pilotate de femei, singura de acest tip din lume în acel moment). Nu știu despre voi, dar eu m-aș uita la un serial românesc despre Escadrila Albă. 😀

Regina Elisabeta a României – prima Regină a României

Patroană a artelor, fondatoarea mai multor instituții caritabile și scriitoare sub pseudonimul Carmen Sylva, regina Elisabeta a României a fost și a rămas o figură iconică în istoria noastră.

Ștefania Mărăcineanu – Prima româncă doctor în radioactivitate

A studiat alături de Marie Curie între 1919 și 1926. Cu ajutorul cercetărilor ei în domeniul radioactivității, cuplul Irène și Frédéric Joliot-Curie au primit Premiul Nobel, în 1935. Din păcate nu i s-a recunoscut meritele. A murit de cancer, din cauza iradierilor.

Ștefania Mărăcineanu – prima româncă doctor în radioactivitate

Cecilia Cuțescu-Storck – Prima femeie profesor universitar de artă din Europa

A fost, de asemenea, prima femeie din România care a realizat pictură murală. Am menționat-o, recent, în articolul despre Doamnele badass ale picturii și sculpturii interbelice.

Ecaterina Ciorănescu-Nenițescu – Prima profesoară universitară de chimie din România

A creat primele medicamente de sinteză din România și a scris prima lucrare românească în domeniu.

Emilia Saulea – Prima femeie paleontolog din România

A contribuit la crearea Școlii românești moderne de paleontologie. Ross Geller ar fi fost nebun după ea, cu siguranță. 😀

Florica Bagdasar – prima femeie ministru din România

Din ciclul ”ce-am fost și ce-am ajuns”, prima femeie ministru din România a fost un neuropsihiatru infantil, cu studii la Harvard. Insert ”hehe” aici, dacă mai puteți.

Maria Teohari – Prima femeie astronom din România

A studiat petele solare și cometa Halley, dar, din păcate, din cauza lipsei unui echipament de calitate, a fost obligată să renunțe la cercetare și să se retragă în învățământ, fiind la un pas de orbire.

Aurora Gruescu – prima femeie inginer silvicultor din lume

Raluca Rîpan – Prima femeie membră a Academiei Române

O femeie a premierelor, Raluca Rîpan a fost primul doctor în chimie din țară, prima femeie rector al Universității din Cluj și prima femeie aleasă membru titular în Academia Română.

Maria Rosetti – Prima femeie jurnalist din România

Pe Maria Rosetti (născută Mary Grant) o știți, cu siguranță, din tabloul ”România Revoluționară” a lui Rosenthal, doar că nu era o țărăncuță frumoasă, ci prima ziaristă din România. 🙂 De apreciat că, în timp ce a scris istorie în jurnalism și a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 a crescut și 8 (opt) copii (din păcate doar 4 au supraviețuit copilăriei). Și-a botezat fiica Liberty în 1848, ceea ce cred că e mai badass decât toate Blue Ivy-urile și North West-urile din anii 2000. 😀

Clemansa Barberis-Plăcințeanu – Prima femeie compozitor de operă din România

“Kera Duduca”, după romanul “Ciocoii vechi şi noi” de Nicolae Filimon, este prima operă românească creată de o femeie, în anul 1963.

Tatiana Slama-Cazacu – Fondatoarea primului Laborator de psiholingvistică din Europa

A fost nu doar o cercetătoare de renume mondial în psiholingvistică, ci și autoarea a două cărți polițiste (dintre care una cu un nume cel puțin simpatic – ”Rachiu cu parfum de femeie” 😀 ).

Vera Myller-Lebedev – Prima femeie profesor universitar din România

Cartea ei, ”Lecții de algebră”, a fost considerată ”prima lucrare cu sistematizare completă” din România și, probabil, mi-ar da coșmaruri (încă visez, uneori, că sunt scoasă la tablă la matematică).

Ella Negruzzi – Prima femeie avocat din România

Ella a schimbat istoria avocaturii din România. Atunci când cererea de a fi admisă în Barou i-a fost respinsă (pe motiv că era femeie), a dat în judecată Baroul și s-a luptat cu reprezentanții săi în instanță, timp de 6 ani. În cele din urmă a câștigat, devenind prima femeie avocat din România, acceptată în Barou. O să vă mai întâlniți cu ea pe acest blog. 🙂

Ella Negruzzi – Prima femeie avocat din România

Alte nume care ar merita, de asemenea un loc pe o bancnotă sunt: Alice Voinescu, Ana Ipătescu, Angelica Rozeanu-Adelstein (să-i citiți povestea, femeia a fost un fenomen), Ana Brâncoveanu de Noailles, Clara Haskil (considerată un geniu de Charlie Chaplin), Constanța Dunca-Schiau, Constanța Pompilian-Zossima, Constanța Erbiceanu, Cornelia Moga, Ecaterina Teodoroiu, Elena Cernei, Elena Ghica, Elena Leușteanu, Elena Romanescu-Alistar, Elena Teodorini, Elena Văcărescu, Elvira Popesco, Elisabeta Polihroniade, Floria Capsali, Eufrostina Vlasto-Popescu, Gabriela Chaborski, Hariclea Darclee, Hermina Walch-Kaminski, Hortensia Papadat-Bengescu, Ioana Cantacuzino, Iolanda Balaș-Sotter, Irina Burnaia, Iulia Hașdeu, Isabela Sadoveanu-Evan, Leonida Lari-Iorga, Lola Bobescu, Lia Manoliu, Maria Tănase, Maria Holban, Maria Ventura, Margareta Moșneaga, Marina Știrbei, Matilda Caragiu-Marioțeanu, Nadia Comăneci, Olga Greceanu, Olga Necrasov, Paulina Cruceanu, Silvia Creangă, Smaranda Gheorghiu, Sofia Nădejde, Tereza Strătilescu, Zoe Ceaușescu-Oprean, Zoe Dumitrescu-Bușulenga și multe altele.

***

Sper că v-a plăcut acest articol cel puțin cât mi-a plăcut mie să-l scriu și sunt curioasă cine ați vrea să fie prima femeie de pe o bancnotă românească. 🙂