La Mega Image, un el si o ea in fata unei lade frigorifice.

El, genul de domn care intretine tinere cu potential (judecand dupa ceasul si lantul de la gat – ambele aurii si depasite in dimensiuni doar de protuberanta abdomenului). Ea, genul de tanara cu potential (judecand dupa fusta scurta si sandalele cu toc roz, combinate cu o bluzita foarte decoltata).

– Alege-ti ce vrei de aici! ii spune domnul tinerei, cuprinzand intr-un gest generos intreaga lada frigorifica.

– Da’ nu stiu ce sa aleg. Ce e [citeste pe litere] p-a-e-l-l-a?

Umbra unui nor strabate, timp de cateva secunde, chipul domnului.

– Vezi, fa? Eu iti cumpar genti si haine si te scot in lume, si tu ma faci de ras! Se citeste pa-e-iii-a, nu paela. Ca doar zici tortilla, nu tortila, nu?

Domnisoara il priveste incruntata timp de cateva clipe, pesemne jignita de apostrofare. Apoi intreaba, aproape contrariata:

– Da’ cand am zis eu tortilla?