Money Diaries este o rubrică săptămânală de lifestyle și de educație financiară susținută de Școala de Bani. În fiecare săptămână, cititorii și cititoarele Inoza ne povestesc, cu sinceritate, cum și pe ce și-au cheltuit banii.
Săptămâna aceasta facem cunoștință cu un medic rezident, de 26 de ani, din Ardeal, care locuiește în București și tocmai a luat un câine în foster.
***
Job: Medic rezident
Domeniu: Medicină
Vârstă: 26 ani
Locație: București
Salariu lunar: 6100 ron
Cheltuieli lunare
Chirie: 170 euro (820 lei)
Întreținere: aprox. 150 ron
Enel: aprox. 30 ron
UPC: aprox 20 ron
Netflix: 10 euro
Psihoterapie: 150 ron/ședință, săptămânal
Despre mine
Sunt Balanță cu ascendent în Săgetător, culoarea mea preferată este verdele și nu cred în horoscop. O tânără ardeleancă mutată de un an și jumătate în București, cu visul de a pleca din București. Multe frustrări legate de pandemie pentru ca mi-a distrus mai toate planurile pe anul ăsta (of, și ce planuri frumoase aveam!).
Sunt medic rezident la un spital din București, mă deplasez cu metroul sau pe jos, mai degrabă gătesc decât să-mi comand mâncare, sunt fumătoare (tutun, îmi rulez singură țigările deci e mai economic) și am un cățel în foster care e minunat. Nu sunt mare amatoare de fashion. Urăsc să merg în mall. Ador yard sales. Nu port accesorii (în afară de un ceas).
LUNI
M-am trezit cu soarele-n ochi și cu un braț în jurul taliei. Lui M. îi place să mă țină în brațe când doarme. M-am ridicat din pat, am deschis ușa camerei și a intrat Sasha, cățelul luat de curând în foster. Sashei nu-i plac bărbații așa că a intrat, a mirosit, a sărit pe mine că să-mi atragă atenția și să mă scoată din camera aia cu miros de mascul. Zis și făcut.
Am drăgălit-o un pic apoi am mers să fac două cafele și să-i pun și ei mâncare în bol. Între timp s-a trezit B, colega mea de apartament și ne-am aruncat un zâmbet și o privire de „ce dimineață frumoasă”.
Asta e una din zilele în care nu merg la muncă. De când cu pandemia, lucrăm în ture, astfel încât dacă cineva din personal se infectează, să fie alții care să-i poată înlocui.
Așa că mi-am băut încet cafeaua în timp ce Sasha a mâncat și ea frumos (nu) după care ne-am echipat (cu ham) și am ieșit la plimbare în curtea interioară a blocului. De ceva vreme, zgomotele traficului de dimineață au fost înlocuite cu ciripit de păsărele (clișeic tare, dar sunt o romantică) și ți-e mai mare dragul să stai la soare dimineața, pe la 9. M-am întors acasă și am început să citesc.
S-a făcut ora prânzului și am ieșit din nou cu Sasha, de data asta la plimbare prin jurul locuinței (conform ordonanței militare, sic). Sasha, cățel luat de 4 zile din adăpost, merge perfect în ham, la pas, pe lângă noi. Ajungem la magazinul de animale, de unde ne aprovizionăm cu de-ale gurii pentru Sasha (50 lei). Ne întoarcem agale spre casă, intrăm la Mega și ne aprovizionăm cu fructe, legume, brânzeturi, niște cărniță și un prosecco (pentru mimose) – total: 165.54 lei.
Pe când ajungem acasă se face ora 17 și începe ședința de terapie (online, 150 lei). Terapeută mea mă aduce, din nou, cu picioarele pe pământ și după o oră, beau o mimosa. #isterie
Se face seară și ieșim din nou cu Sasha. De data asta, după ce a înfulecat bine toată ziua, Sasha nu-și face nevoile iar noi refuzăm să urcăm cu ea, așa că după vreo 15 minute, ne aducem sticla de prosecco și de suc de portocale jos, în curte, și ne bem liniștite păhărelele până mult după lăsatul soarelui, cam până pe la 22.
Apoi somn, obositoare zi.
Total zi: 365,54 lei
MARȚI
Marți sunt de gardă, deci la 7:30 mă prezint la Camera de Gardă a spitalului în care lucrez. Urmează 24 de ore de gardă.
Nu am cheltuit nimic azi pentru că, din bunăvoința șefei mele, am primit donație o sticlă de apă, cafea și mâncare. Am o șefa tare faină și care se îngrijește de bunăstarea mea fizică și psihică. Sunt o norocoasă, măcar din punctul ăsta de vedere.
E o garda fericită, pentru că reușesc să dorm cam 3 ore.
Total zi: 0 lei
MIERCURI
După cele 24 de ore de gardă, rămân pe secție până la ora 15. Primesc din nou donație de cafea. Nu știu ce m-aș face fără femeile astea în jurul meu (colegele, asistentele).
Mă număr printre oamenii ăia fericiți cărora le place mult ceea ce fac. Merg cu drag la muncă, îmi văd cu interes pacienții și stau ore în șir să le ascult poveștile. Dar după 31 de ore parcă aș vrea să merg acasă, așa că mă schimb, ies pe ușa spitalului salutând gardienii (mai numeroși zilele astea pentru că este restricționat accesul în spital), și mă duc la metrou. Am grijă să nu ating nimic pentru că deh, coronavirus.
Ajung acasă, fac un duș și mă pun în pat. Nu mi-e nici foame nici sete, doar somn. Mă trezesc după vreo oră și ies cu B. în curte să jucăm badminton.
Am descoperit activitatea asta de când cu distanțarea socială și ne face tare bine la amândouă. Râdem mult. Nu știm de ce râdem, de cum zboară fluturașul, de cum sună paleta când o vânturi prin aer, de mișcarea haotică a fluturașului prin aer (pentru că jucăm prost). Important e că râdem și în momentele alea ne deconectam de tot. Sasha vine cu noi și ne urmărește, din depărtare. Îi e frică de paletele de badminton. Ne întoarcem acasă și mă arunc din nou în pat.
Nici astăzi n-am cheltuit nimic. Am făcut niște paste cu ceva resturi de prin frigider #economie
Total zi: 0 lei
JOI
Clasica duminică din timpul săptămânii. Mă trezesc, îmi beau cafeaua. Sar peste micul dejun. Fac un duș rapid. Ies cu Sasha.
Merg la muncă. Văd pacienții. Se face ora 15 și mă întorc acasă. De dată asta intru pe la magazin să-mi fac niște cumpărături. Mâncare și cidru (120 lei).
Încep să citesc o carte din care trebuie să traduc și să fac un rezumat la aproximativ 180 de pagini. Pentru că lucrăm în ture, am făcut grupuri de lucru și lucrăm „de acasă” ca să nu ne pierdem contactul și să avem o continuitate în formare. Frumoasă carte. Fenomenologie cu psihopatologie și cu filosofie. Obositoare pentru psihic, totuși, așa că după câteva ore ies din nou cu B., să jucăm badminton.
Iarăși râdem. De dată asta e așa de amuzant încât ne e frică că vom avea febră musculară la nivelul abdomenului și nu la brațe.
Am o tentativă de a-mi comanda măști de pe emag. Îmi dau seama totuși că o cutie de 50 de măști la 250 de ron e prea scumpă și mă cuprinde frustrarea vizavi de sistemul medical. Nu-mi mai comand nimic.
Total zi: 120 lei
VINERI
Vineri am o zi grea la muncă. Complicații cu niște pacienți, discuții aprinse cu alți medici, discuții aprinse cu o asistentă. Și eu și șefa mea aia faină ne anxietăm, așa că atunci când ieșim de la spital, o invit la mine ca să luăm prânzul împreună.
Pe declarație bifează „administrarea de îngrijiri medicale la domiciliu”, și îmi dau seama că adresa mea de domiciliu cu adresa ei de deplasare sunt aceeași. Mă întreb la ce s-ar putea gândi domnul polițist dacă ne oprește dar alung repede gândul ăsta și îi dau indicații prin trafic. Nu conduce demult și nu prea știe să ia curbe. E o dulce.
Fac repede niște paste și păpăm toate 4 (și B. și Sasha) după care ieșim în curte. Jucăm badminton și ne scade anxietatea. Ea pleacă, eu, B. și Sasha ne întoarcem acasă iar eu îmi continui lectura și redactarea.
Seara, B pleacă la prietenul ei și rămân eu cu Sasha care vine și doarme la picioarele mele în timp ce scriu. Asta după ce latră puțin la ea in oglindă. Scriu până pe la 1 apoi mă pun la somn.
Total zi: 0 lei
SÂMBĂTĂ
Sâmbăta e zi de curățenie. Ador să fac curățenie. E o formă de ergoterapie. Și de procrastinare, de altfel. Încă nu mi-am terminat tema, deci procrastinez. Fac o curățenie de-aia meticuloasă, de vreo 4 ore, după care mă așez din nou la birou.
Între timp se întoarce B. și ieșim cu Sasha. Soarele ăsta cald de primăvară, de încălzire globală, îmi încălzește tot corpul și parcă și mai mult de atât, așa că-mi trece prin gând M, care e catolic și care deci a două zi urmează să petreacă Paștele, singur.
Îi scriu și-l întreb dacă are nevoie de companie. Îmi spune timid că nu a plănuit nimic și că i-ar plăcea niște mâncare tradițională de Paște. Se trezește la viață tot spiritul matern de ardeleancă din minte și mă pregătesc psihic pentru Paște.
Acum că am ce să proiectez în viitor, focusul meu și anxietățile mele nu mai sunt legate de tema neterminată și deci mi-e mult mai ușor să o termin (I know, right? E minunat creierul nostru).
Termin pe la 2 dimineață, dau send mailului ăluia scris cu multă frustrare și mă pun liniștită la somn.
Total zi: 0 lei
DUMINICĂ
M-am machiat! M-am machiat și m-am dus la Mega să fac cumpărături pentru: platou cu brânzeturi și mezeluri (Camembert, Comte, Chevre, Prosciutto crudo, Mușchi file și Drob de miel), salată caldă cu ridichi, mere și ceapă verde prăjite și chevre chaud, fel principal de pui la cuptor cu legume. Două vinuri. Bere (total: 224.25 lei).
Ajung țanțoșă acasă cu plasa mea mare de cumpărături și încep să gătesc. Pentru că M. este nerăbdător mă grăbesc și în 2 ore pregătesc toate cele mai sus menționate (pam-pam!).
Sosește M., luăm prânzul împreună cu B., și trecem în continuare la evenimentul tradițional de căutare a ouălor de Paște. Am ascuns 21 de ouă mici de ciocolată prin camera mea. Lui M i-am spus că am ascuns 24, doar ca să se frustreze îngrozitor că nu găsește 3. E un pic obsesiv. :))
După care purcedem toți 3 în curte. Asta nu înainte ca M. să deguste țuica lui tata. Ieșim cu 3 palete de badminton și după 3 ore de stat la soare, de băut bere și de jucat badminton ajungem la următoarele concluzii: 1) ai nevoie de un pic de țuică de prune ca să-ți faci curaj să sări peste gard în curte la vecini să-ți iei fluturașii; 2) Sasha stă lângă noi în timp ce jucăm, deși avem atât palete, cât și un mascul printre noi! 3) e fain Paștele Catolic.
Ne întoarcem acasă cu gândul că jucăm ceva joc de cărți. Nici gând. Adormim toți 3, îmbrăcați, care pe unde apucă. Ne trezim după o binemeritată siesta, eu fac un duș și merg la cumpărături (am rămas fără bere – 70 lei).
Ne așezăm la masă și M. ne învață un joc nou de cărți atât de captivant că jucăm jocul ăla încă 4 ore, până pe la 1 noaptea. Între timp ni s-a alăturat și T., prietenul lui B.
Am petrecut una dintre cele mai frumoase zile din anul ăsta. Îmi prinde bine pandemia și social distancing-ul. E, de fapt, o distanțare de ce e irelevant și o apropiere de ceea ce e cu adevărat important.
Total zi: 294,25 lei
***
Finanțe pe timp de pandemie
În perioada asta cumpăr mai degrabă alimente neperisabile și mai multe fructe și legume, în încercarea de a mă alimenta mai sănătos pentru a-mi crește imunitatea. Nu mi-am cumpărat niciun articol de îmbrăcăminte/accesorii/înfrumusețare de la 1 martie. Cheltuielile mele sunt mai mult bazate pe nevoi alimentare (nu musai de bază, cum scrie în declarație; mă mai răsfăț, din când în când, poate totuși mai rar decât în vremurile de dinaintea pandemiei).
Printre investițiile importante din perioada asta se numără:
Un filtru de apă, produse dezinfectante (spray, șervețele dezinfectante), considerabil mai multe decât în trecut. Apoi medicamente, lumânări parfumate și flori de primăvară de la bătrânica de la metrou.
Dacă ar fi să fac o recomandare pentru perioada asta e să gătiți mai degrabă decât să comandați mâncare. Stând mai mult acasă, consumul caloric zilnic e mai redus și deci și aportul trebuie să fie mai redus. Also, gotta get that beach body ready! Poate te plictisești și stai în fața calculatorului și te uiți pe un site de fashion și vrei să-ți comanzi ceva but hey, chiar ai nevoie de aia? Adică…ce-o să faci cu o pereche de colanți multicolori cu pisicuțe când ieșim din starea de urgență?
***
Dacă vi se pare util și interesant acest demers, vă aștept și pe voi cu Money Diaries la adresa inoza.ro@gmail.com.
Cu cât o să fie mai multe și mai diverse, cu atât cred că o să învățăm lucruri noi și o să facem această conversație mai relevantă.
3 Comentarii
Andreea
felicitari pentru adoptia Sashei, par sa se inteleaga foarte bine. Numele ei mi-a trezit multe amintiri – mi-e dor tare de motanul meu Sasha, care nu mai e cu noi de mai bine de 3 ani …
foarte plina de viata saptamana autoarei, nu a lasat mult sa iasa la suprafata anxietatile, oboseala dupa atatea zeci de ore de munca si stresul constant din spital. Ii doresc sa treaca cu bine de perioada aceasta, ceea ce ne doresc si noua, tuturor. Sa fim bine!
O remarca insa: 3 drumuri la mega intr-o saptamana (al treilea drum doar pentru ca s-a terminat berea … ) in plina pandemie si carantina, nu sunt tocmai ok.
Inclusiv oamenii care lucreaza si ies afara ca sa mearga la munca ar trebui totusi sa incerce sa se aprovizioneze o data la 5-10 zile, in functie de spatiul de depozitare al fiecaruia. In perioada aceasta orice drum eliminat inseamna o scadere a sanselor de infectare a altor oameni.
Cristina
Foarte dragut jurnalul! Sper doar ca “luat in foster” nu inseamna ca duceti catelul inapoi la adapost dupa o perioada, ar fi groaznic pentru ea 🙁 (nu vreau sa sune judgemental, o spun in calitate de fosta “mama” de catel).
Anamaria Strezoiu
mi-au plăcut foarte mult tonul și forma acestui jurnal, dar și conținutul. trimit un gând bun autoarei, să aibă în continuare sănătate, putere și bucurie să-și facă meseria, avem multă nevoie de Oameni ca ea. și să-și păstreze spiritul tânăr și proaspăt ce transpare din cele scrise 🙂