Money Diaries este o rubrică săptămânală de lifestyle și de educație financiară susținută de Școala de Bani. În fiecare săptămână, cititorii și cititoarele Inoza ne povestesc, cu sinceritate, cum și pe ce și-au cheltuit banii.

Săptămâna aceasta facem cunoștință cu secretară de 33 de ani, din București, care a aflat că este însărcinată chiar înaintea izbucnirii pandemiei în România.

***

Job: Secretară
Vârstă: 33 de ani
Oraș: București
Venit lunar: 2700 lei + 500 lei (extra venit din cursuri pe care le țin uneori)

Cheltuieli lunare

Telefon: 200 lei (în factură intră abonamentul meu și al părinților mei și cei 4 euro pe care îi donez lunar către 2 cauze sociale)
Asigurări medicale: 60 de lei (am 3 asigurări care acoperă diferite situații)
Benzină: 200 de lei (nu este o cheltuială pe care o fac mereu)
Abonament transport în comun: 100 de lei
De restul cheltuielilor se ocupă prietenul meu: întreținere, curent, cumpărături

Cheltuieli anuale

Asigurare mașină: 600 de lei
Asigurare casă: 500 de lei

LUNI

M-am trezit cam morocănoasă pentru că am dormit prost. Azi stau acasă. Din cauza virusului care pare să ne înghită cu totul existența, la muncă au stabilit să lucrăm o zi cu o zi. Una acasă, una la birou. Săptămâna asta s-a nimerit să merg la birou doar două zile. Merg cu mașina, deși de obicei nu o fac, fiind o mare amatoare a metroului și a mersului pe jos, însă zilele astea nimic nu mai e cum era.

Am luat micul dejun (două felii de pâine, una cu pateu și alta cu brânză tartinabilă, câteva măsline, o bucată din tarta cu dovleac pe care am făcut-o duminică și mult iubitul ceai). O sun pe mama așa cum fac în fiecare dimineață. E ritualul nostru. De mai bine de o săptămână am stabilit să nu ne întâlnim fizic chiar dacă ai mei stau aproape. Am decis că așa este mai bine pentru toți.

Mâine e ziua unei bune prietene și îi comand online o delicioasă băutură. Am anunțat-o că urmează să primească un cadou, însă nu știu dacă va fi livrat chiar de ziua ei. A costat 60 de lei.

Am aflat că sunt însărcinată cam în aceeași perioadă când în România începeau primele îngrijorări. Nu mi-a fost ușor deloc. Toată avalanșa de informații m-a copleșit, mai ales că devenisem avidă de a afla ce se mai întâmplă. Cu cât procesam mai multă informație cu atât anxietatea creștea. M-am simțit fix ca la Colectiv, doar că de data asta mă simțeam și mai vulnerabilă din cauza sarcinii. Am început să caut informații despre sarcină și infectarea cu coronavirus. Datele, destul de puține, erau încurajatoare. Am discutat și cu medicul meu și cumva m-am mai liniștit.

Chiar azi dimineață am ascultat un live cu un medic care a vorbit despre sarcină, coronavirus și riscuri. Până acum situația nu este gravă în acest caz particular așa că ușor-ușor am revenit la realitate și am mai abandonat scenariile apocaliptice. M-a ajutat, ce-i drept, și gândul să mă știu sănătoasă și destul de rezistentă, dar și câteva limite pe care mi le-am impus. De exemplu, mă uit doar la un buletin de știri pe zi și scrollez mult mai rar pe Facebook. Am o aplicație pe telefon care mă anunță dacă „arde” ceva, așa că informată sunt, dar nu și înecată în detalii.

Azi am scris în jurnal, lucru pe care îl fac rar și cumva doar când simt nevoia să scot din mine, iar în perioada asta tot simt să dau afară. Orele trec ușor azi. De fapt, m-am surprins să-mi dau seama că (cel puțin deocamdată) nu mă deranjează să stau în casă. Gătesc, fac curățenie, citesc, mă uit la seriale și filme, și cam așa trece timpul. Plăcut de cele mai multe ori. Ce îmi lipsește cu adevărat este mișcarea. Îmi doresc mult să ajung la bazin (înotul este pasiunea mea) și să merg pe jos.

Vorbeam zilele trecute cu o prietenă despre cum toate planurile s-au dat peste cap și cum până la urmă nu are rost să îți mai faci planuri pentru că oricând poate ceva să ți le dea peste cap. Am cugetat, am rumegat și mi-am dat seama că mie planurile îmi fac bine. Mă ajută să rămân încrezătoare, să visez, să plănuiesc cum mă voi bucura chiar și de o plimbare în parc sau de o înghețată bună.

Prânzul a venit pe nesimțite și mi-am zis că merit să mă răsfăț cu o porție de cartofi prăjiți cu brânză, la care visam de ceva timp. Au fost delicioși! După-amiaza s-a dus și ea destul de repede cu prima ecografie. Doamne, ce senzație ai când auzi pentru prima dată inimioara fasolicii (are dimensiunea unui bob de fasole :D)! Ecografia o plătește prietenul meu.

E urât afară, dar tot trebuie să ne mai „plimbăm” pe la niște farmacii în căutarea unor pastile prescrise de medicul ginecolog. Găsesc o parte din ele (costă 14 lei). Mai dăm o fugă scurtă la cumpărături, iar plata o face prietenul meu. Acasă mănânc puțină ciorbă și gust niște hamsii.

Închei seara cu ultimele episoade din Self Made, o mini-serie foarte drăguță și inspirațională de pe Netflix. O recomand!

Total zi: 74 de lei

MARȚI

Deși trebuia să merg la birou, azi am rămas acasă și așa va fi cel puțin o lună. Medicul mi-a prescris izolare totală în această perioadă, așa că am vorbit la muncă să lucrez numai de acasă.

M-am trezit devreme. De când am rămas însărcinată dorm destul de mult, și mai ales seara adorm repede. Așa că dimineața de obicei mă scol devreme, doar că de cele mai multe ori mai lenevesc în pat citind sau ascultând dimineața.

Ziua activă mi-am început-o cu două felii de cremă de brânză, niște măsline și o bucată generoasă de tartă cu dovleac. Ceva vreme am încercat să intru în contact cu colegul meu de la IT să mă ajute să-mi instalez ce aveam nevoie ca să lucrez numai de-acasă, însă a fost destul de dificil pentru că toți colegii trăgeau de el. Până la urmă am reușit.

Prânzul a venit pe nesimțite, am mâncat ciorbă de curcan și ultima bucată de tartă de dovleac. Nu mă deranjează să mănânc de mai multe ori același lucru, mai ales dacă îmi place. Cu munca nu a fost prea complicat, așa că după-amiaza s-a scurs lin.

Pe seara am făcut o salată din ton, porumb, castraveți murați și puțină maioneză. Am mâncat, am urmărit știrile și m-am băgat la citit.

Am început de câteva zile Iubirile croitoresei de Maria Duenas, o carte pe care am primit-o mai demult, dar, ca pe multe altele, am pus-o pe lista de așteptare. Am început-o acum, în speranța să descopăr o scriitură lejeră care să nu mă solicite prea mult. Mi-a plăcut ce am descoperit. Un roman proaspăt și dinamic din care elementele istorice nu lipsesc. Abia aștept să termin cartea de citit ca să mă uit și la serial.

Total zi: 0 lei

MIERCURI

M-am trezit cu elan. Am băut o cană de ceai (sunt mare amatoare de ceai, mai ales dimineața), am mâncat două felii de pâine, brânză și sardine afumate, și m-am apucat de ce mi-am propus.

Printre telefoane și mailuri, am făcut și niște clătite cu banane. Adică am pus două banane foarte coapte în aluat, pe lângă îngredientele clasice. Le-am dat forma celor americane și au ieșit foarte bune. Aveam prin casă sirop de arțar și toping de caramel, însă totuși mi-au plăcut mai mult cu miere. De fapt, ca să fiu sinceră, pentru mine clătitele adevărate sunt cele cu dulceață de vișine, însă ținând cont că rețeta a fost puțin schimbată, am schimbat și umplutura.

Poză cu clătite, de la autoare 🙂

Prânzul l-am sărit pentru că am tot gustat din clătituțe și nu mi-a mai fost foame.

Seara am fost foarte entuziasmată, pentru că abia așteptam să văd Ivanov, transmis de Teatrul Bulandra. Însă nu a fost să fie. Transmisia a fost proastă și nu am putut să urmăresc. M-am refugiat în cartea mea dragă și așa mi-am petrecut seara. Nici măcar nu m-am uitat la știri.

Total zi: 0 lei

JOI

M-am trezit devreme și binedispusă. Am mai moțăit în pat ceva vreme, iar după micul dejun (clătite cu brânză și miere), m-am apucat de lucru.
Încerc să fac din lucrul de acasă un proces eficient, însă sunt multe dificultăți la mijloc pentru că activitatea mea e cam greu de realizat în afara biroului. Mă gândesc de ceva vreme să dau o nouă direcție parcursului meu profesional care, printre altele, să permită o flexibilitate mai mare, însă nu am găsit calea potrivită. Keep looking, cum ar spune francezul :D!

Prânzul a venit pe nesimțite și am mâncat ultima porție de ciorbă de curcan și o clătită. Am continuat munca printre mailuri, dar am aruncat un ochi la o emisiune despre niște familii dintr-un cult creștin care trăiesc foarte diferit de ce mi se pare mie normalitate.

Am încheiat cu mailuri și telefoane mai spre după-amiază și pentru că mă simțeam puțin obosită am moțăit și apoi am citit. Am mai mâncat și o banană pentru că deja începea să mi se facă foame, dar îmi era și tare lene să pregătesc ceva. Nu am avut ce face și am învins lenea. Am făcut un mare castron de salată verde, ridichi, ardei capia, brânză și ouă de prepeliță și a trecut pe post de cină.

Seara fost un pic mai dificilă pentru că hormonii au început să-mi joace feste. Mi s-a schimbat complet starea, am devenit sensibilă și plictisită și parcă nimic nu îmi convenea. Am o sarcină care până acum nu m-a chinuit deloc, însă momentele astea de explozie hormonală nu sunt puțin lucru.

Până la urmă m-am liniștit și am reușit să îmi reiau rutina. M-am uitat la știri unde efectiv nu mai există altceva decât coronavirus și m-am retras la citit. Eu sunt o mare iubitoare de sport, și să-l practic, dar și să-l urmăresc. Mă uit cu mare plăcere la știri cât mai diverse din sport, însă acum pur și simplu nu mai există, iar asta adaugă anxietate în plus la starea generală.

Îmi închei seara citind și adormind devreme.

Total zi: 0 lei

VINERI

M-am trezit devreme și azi. E o zi frumoasă și luminoasă. Îmi place așa de tare să mă bucur de răcoarea dimineții, să deschid geamul și să ascult ciripitul păsărilor. E un obicei pe care de mică îl am și pe care încerc să-l repet ori de cîte ori pot, iar în perioada asta de stat acasă am toate ocaziile :D.
Micul dejun a constat în ultimele clătituțe cu miere și o cană de ceai – iasomie pentru această dimineață. Și ziua de azi începe cu un vibe bun, așa că mă bucur de ea citind puțin.

Munca de-acasă și-a cerut și ea drepturile și, mai de voie, de nevoie, am deschis laptopul să văd ce mai este pe mail. După câteva zile de stat numai în casă (ufff ce bine ar fi fost să locuim la casă cu curte) am ieșit puțin până la farmacie. Vai, zici că am fost un weekend la piscină! Ba chiar m-am și plimbat 5 minute în jurul blocului pe la soare :D. Mi-a venit în minte un mesaj care tot circulă zilele astea „Eram fericiți și nu știam!” Da, chiar așa eram.

De la farmacie mi-am cumpărat o cremă de corp pentru femei însărcinate pe care am plătit 74 de lei.

La prânz deja știam ce vreau să mânânc. Pui cu sos și cu piure. Zis și făcut, iar la final a fost delicios. Noroc că, deși mi-e poftă de tot felul de lucruri, nu am o poftă de mâncare direct proporțională, așa că deocamdată sunt bine. 😀

După amiaza a trecut liniștit. Ceva vreme m-am uitat la emisiuni cu medici veterinari, am luat cina (mămăligă cu brânză de oaie și brânză cu steluțe – am înlocuit clasica smântână), ne-am uitat la știri și la Românii au talent. Normal că am adormit mult înainte să se termine emisiunea.

Total zi: 74 de lei

SÂMBĂTĂ

M-am trezit mai greu decât de obicei pentru că am dormit prost. Lipsa de mișcare își spune cuvântul. Am mâncat ceva de dimineață (două felii de pâine cu cremă de brânză, câteva măsline verzi și sardine afumate) și m-am apucat de puțină curățenie.

De când cu această izolare am făcut mai multă curățenie decât de obicei, însă nu îmi pare rău pentru că oricum la un moment dat tot trebuia să fac.

La prânz am mâncat ultima porție de pui cu piure și am făcut o tartă cu mere. Aveam toate ingredientele în casă, mai puțin unt, însă a fost C. la niște mici cumpărături. De obicei facem cumpărături o dată pe săptămână. Așa făceam înainte, așa facem și acum. Nu cumpăr mai mult decât am nevoie, ci caut mereu să am în casă ce știu că folosesc mai des.

M-am mai fâțâit prin casă până s-a făcut tarta, iar apoi m-am întins puțin. Nu știu exact cât am dormit, însă a fost un somn profund și odihnitor. Bineînțeles că m-am trezit cu gândul la tartă și nu am ”iertat-o”. 🙂

Seara am scris în jurnal, am citit și am adormit cu o mie de gânduri.

Total zi: 0 lei

DUMINICĂ

Nu sunt o persoană care să se plictisească repede în casă. Mi se pare că am atâtea de făcut, doar mobilizare să existe. Asta o spun după doar prima săptămână de izolare, mai vedem după o lună sau cine știe cât.

Am dormit iar prost, dar surprinzător m-am trezit bine. Duminica e zi de omletă, așa că mi-am pregătit una din ouă de prepeliță, un ou de găină, brânză de oaie și pătrunjel. Am pus alături și niște castravete verde și a fost delicios.

Nu m-am simțit chiar în apele mele, așa că până la prânz am citit și dormitat. Afară e așa de frumos, încât mintea îmi zboară la ce aș fi făcut dacă aș fi putut ieși. O înghețată delicioasă de la un magazin cochet din Piața Amzei și o plimbare pe jos pe Calea Victoriei. La asta mă gândesc de câteva zile. Și totuși e curios că statul acasă nu mă apasă. Acasă e locul în care mă simt în siguranță și nu mă deranjează să stau.

Azi l-am văzut pe tata pentru prima dată după două săptămâni. Fix 30 de secunde a durat întâlnirea. A venit să-mi aducă o sticlă de clor și salată de boeuf, iar eu i-am dat niște tartă cu mere. Mi-a făcut bine să-l văd.

Am mâncat salată, am citit și m-am simțit mai bine. C. mi-a propus să reluăm proiectul și l-am ascultat. Proiectul înseamnă o serie de 3 tablouri, iar acum suntem la al doilea. Pe primul l-am făcut în vacanța de iarnă, al doilea acum, iar pe al treilea sper să-l terminăm anul ăsta. :))

Poză de la autoare

Am terminat la timp cât să mă mai uit la câteva emisiuni din Say Yes To The Dress de pe TLC. O ador. Între timp am mâncat două sandvișurii calde, iar seara am încheiat-o apoteotic cu conferința de presă a Ministerului Afacerilor Interne.

Total zi: 0 lei

***

Finanțe pe timp de pandemie

Sunt o persoană disciplinată în privința finanțelor personale. Sunt atentă la cât cheltuiesc și încerc mereu să pun deoparte. Am trecut prin niște momente neplăcute, iar dacă nu aș fi avut ceva economii, m-aș fi descurcat mult mai greu. În această perioadă mi se pare și mai înțelept să ai grijă de finanțe ținând cont de timpurile tulburi care se anunță și din punct de vedere economic.

Întotdeauna am fost atentă la câtă mâncare am cumpărat pentru că urăsc să arunc, însă în această perioadă parcă am fost și mai atentă. Nu am cumpărat mai mult decât de obicei, mai ales după ce am văzut un filmuleț cu o asistentă din Marea Britanie (cred) care, după o tură epuizantă, a fost să își facă cumpărături și nu a mai găsit nimic.

Mi s-a rupt sufletul când am văzut cum plângea și mi-am promis că nu voi cumpăra compulsiv pentru că am încredere că mâncare va fi. Iar dacă va deveni mai puțină, voi căuta să fiu mai inventivă ca să mă descurc și eu, dar să îi las și pe ceilalți să o facă. Așa îmi voi aduce aminte că și o banană foarte coaptă (indiferent că este în coșul de-acasă sau în cel de la magazin) poate fi perfectă pentru niște brioșe sau clătite. Iar exemplele pot continua.

Stai în casă, ai grijă de tine și gândește-te la ce poți învăța din tot ce trăim zilele astea.

***

Dacă vi se pare util și interesant acest demers, vă aștept și pe voi cu Money Diaries la adresa [email protected].

Cu cât o să fie mai multe și mai diverse, cu atât cred că o să învățăm lucruri noi și o să facem această conversație mai relevantă.