Pentru majoritatea, noțiunea de ”iubire de sine” e la fel de abstractă ca cea de ”antioxidanți” sau ”peptide”. Cu toții suntem de acord că sunt lucruri bune, prea puțini știm ce înseamnă. Azi vreau să vorbim despre ce presupune, practic, să te iubești pe tine, folosind ca exemplu o carte care mi-a schimbat perspectiva asupra relației cu tatăl meu.

***

Mi-am petrecut adolescența convinsă că tatăl meu nu mi-a arătat niciodată că mă iubește. Rațional, știam că mă iubea, doar că emoțional n-o simțisem niciodată. Apoi, prin anul III de facultate, am citit o carte care mi-a schimbat complet părerea.

Cartea se numea ”Cele cinci limbaje ale iubirii” și a fost scrisă de Gary Chapman, un pastor american (doctor în filosofie și master în antropologie). Sunt convinsă că mulți dintre voi ați citit deja această carte (e bestseller de aproape 20 de ani), dar pentru cei care n-au făcut-o, o să vă povestesc, pe scurt, principiile ei.

După ce a lucrat timp de 30 de ani în calitate de consilier matrimonial, Chapman a emis ipoteza că există 5 limbaje ale iubirii, adică 5 modalități prin care oamenii primesc și transmit dragostea.

👩‍❤️‍👨 Cuvintele (pentru a se simți iubiți, unii oameni au nevoie de declarații de dragoste, cuvinte de laudă sau de încurajări)
👩‍❤️‍👨 Timpul de calitate petrecut împreună (alți oameni au nevoie ca partenerul să le dedice timp de calitate și să facă activități împreună cu ei)
👩‍❤️‍👨 Cadourile (sunt simbolul iubirii pentru unele persoane, dovada că partenerul se gândește la ei, le știe preferințele etc.)
👩‍❤️‍👨 Serviciile (unii oameni se simt iubiți atunci când partenerul investește timp și efort pentru a le face mici servicii practice, ca prepararea mesei, cumpărături, grădinărit, întreținerea mașinii etc.)
👩‍❤️‍👨 Atingerile (există persoane care au nevoie de sărutări, îmbrățișări, ținut de mână etc. pentru a simți că partenerul îi iubește)

Potrivit autorului, fiecare persoană are un limbaj al iubirii primar și unul secundar. Iar majoritatea problemelor în cuplu apar atunci când membrii folosesc limbaje diferite (fiecare oferind dragoste în modul în care el/ea ar vrea s-o primească, nu în modul specific partenerului).

De exemplu, un soț pentru care limbajul primar al iubirii sunt cadourile și o soție pentru care limbajul primar e timpul petrecut împreună vor fi de multe ori în conflict. El îi va dărui mereu soției mici atenții pentru a-i arăta că o iubește, dar ea nu se va simți cu adevărat iubită pentru că el nu petrece destul timp cu ea și invers (puteți citi o recenzie pe larg a cărții pe blogul unui psihoterapeut din Cluj).

Citind cartea lui Chapman, m-am gândit la relația cu tatăl meu. Pentru mine, limbajul principal al iubirii sunt cuvintele, urmat de limbajul secundar, atingerile. Nu era, așadar, deloc surpinzător faptul că nu mă simțeam iubită de tatăl meu (deși rațional știam că mă iubește), atât timp cât el nu mi-a spus niciodată: ”Te iubesc!”. Cât despre îmbrățișări sau sărutări, erau rezervate pentru ocazii speciale, ca zilele de naștere, Sărbătorile sau venirile și plecările de acasă.

În toți anii în care tatăl meu nu mi-a spus niciodată că mă iubește, a făcut însă altceva. A adus lemne și a făcut focul, în fiecare seară de iarnă cu -20 de grade Celsius, asigurându-se că mi-e cald și bine. Mi-a gătit sute de supe, ciorbe, șnițele, sarmale, piureuri sau tocănițe. A spălat mii de vase, insistând că-i place s-o facă, deși era seară și era obosit. A venit să mă ia cu mașina de la gară (la 50 de km distanță) ori de câte ori l-am chemat, pe furtună, ninsoare sau caniculă, la 6 dimineața sau la 12 noaptea.

Tata a mers, în locul meu, la tot felul de ghișee și s-a ocupat de problemele mele birocratice, deși asta a însemnat, de fiecare dată, să meargă cu mașina în alt oraș. Mi-a cumpărat orice i-am cerut și mi-a trimis bani oricând nu aveam (chiar și atunci când mințeam că am, dar el știa că nu e așa). Mi-a arătat că mă iubește în absolut fiecare zi a vieții mele. Doar că n-a făcut-o prin limbajul meu al iubirii, ci prin limbajul lui, serviciile.

Acum că am stabilit cum stă treaba cu cele 5 limbaje ale iubirii, să revenim la iubirea de sine. Deși multă lume ignoră sau nu înțelege această noțiune, iubirea de sine determină ce fel de viață vom duce (mai mult, poate, decât orice set de circumstanțe în care trăim).

Cum te raportezi la tine însăți îți influențează alegerea partenerului de viață (persoanele cu un nivel ridicat de stimă și de dragoste de sine nu rămân în relații toxice), avansarea în carieră (cineva care n-are o părere prea bună despre ea însăși nu va reuși să obțină promovări sau să se remarce la birou) și, în general, modul în care faci față provocărilor în viață. Toată yoga, toate terapiile naturiste, tot reiki-ul și toate sucurile neprocesate din lume nu-ți vor face mai bine pe plan psihic, fizic sau emoțional decât o doză sănătoasă de iubirea de sine.

De ce nu ne concentrăm atunci mai mult pe dragostea de sine? Pentru că habar n-avem cum s-o facem! Dacă aș fi primit un leu de fiecare dată când cineva mi-a zis că nu mă iubesc suficient sau că ar trebui să mă iubesc mai mult sau că sunt prea dură cu mine însămi etc., i-aș fi angajat pe Bill Gates și Warren Buffett să-mi fie asistenți personali.

Nimeni dintre cei care m-au sfătuit să mă iubesc mai mult n-au fost însă în stare să-mi spună, practic, cum s-o fac. Sigur, toți mi-au zis chestii generale ca ”Fii mai blândă cu tine!”, ”Iartă-te mai mult”, ”Ai mai multă grijă de tine!” etc, lucruri care, deși sună drăguț, sunt la fel de utile ca o rețetă de gătit în care ți se dau ingredientele, dar nu ți se spune cum să le prepari.

Mi-am amintit, atunci, de cartea lui Chapman și de cele 5 limbaje ale iubirii. Dacă teoria asta funcționează în relațiile cu alții, de ce n-ar funcționa în relația cu tine, singura persoană cu care-ți petreci, literalmente, toată viața?

Am făcut, mai jos, o listă cu câteva modalități practice în care se pot aplica cele 5 limbaje ale iubirii asupra sinelui. Dacă aveți alte sugestii (sau o altă abordare), vă aștept, ca de obicei, în comentarii. 🙂

❤️ Cuvintele

Nu vă recomand să repetați mantre pozitive privindu-vă în oglindă (am încercat o dată figura asta și am izbucnit în râs de ridicolul situației, înainte să termin propoziția). Ceea ce vă sugerez este să aveți grijă la ce vă spune vocea critică din cap (pe care o avem, din păcate, cu toții). Comportați-vă cu voi însevă așa cum ați face-o cu o bună prietenă sau cu cineva din familie, mai ales atunci când vă simțiți triste, anxioase, speriate, dezamăgite etc. Nu i-ați spune niciodată unei bune prietene ”Nu ești bună de nimic!” dacă a făcut o greșeală la birou și e stresată sau ”Iar te-ai făcut cât o vacă!” dacă s-a îngrășat 3 kg și e nefericită. De ce ați face-o atunci cu voi?!

De asemenea, aveți grijă și la cuvintele pe care le spuneți altora despre voi. Fără să-mi dau seama, am început să spun deseori despre mine în ultima vreme că sunt ”varză”. Până când o prietenă mi-a atras atenția că, deși o spun mai mult sub formă de glumă, creierul meu înmagazinează informația respectivă și va acționa (sau va decide să nu acționeze) pe viitor pe baza ei, fără ca eu să fiu conștientă de asta.

O altă modalitate prin care vă puteți simți iubite (de voi însevă, oricât de ciudat ar suna asta), ar fi să scrieți în fiecare seară, într-o agendă, 3 motive pentru care ați fost mândre de voi în acea zi, 3 lucruri drăguțe pe care le-ați făcut, 3 chestii deștepte pe care le-ați spus etc.

❤️ Timpul de calitate 

E drept, stăm 24/24 cu noi înșine, ce am putea vrea mai mult? Să crezi că ăsta e timp de calitate e ca și cum ai crede că un cuplu care își petrece fiecare seară pe canapea, cu ochii în televizor, petrece timp ”calitativ” împreună.

Ce înseamnă timp de calitate petrecut cu tine însăți? 5 sau 10 minute în care meditezi sau ești, pur și simplu, prezentă (poți încerca diverse aplicații pentru asta – eu recomand Simple Habit, despre care am mai scris aici). O oră în care, în loc să vegetezi în fața televizorului, citești sau îți faci timp pentru orice alt hobby care te face fericită.

Timp de calitate cu tine însăți mai înseamnă și 7-8 ore de somn pe noapte (în loc de 5-6) și măcar 30 de minute de mișcare pe zi (poate fi fracționat în 3 serii de câte 10 minute de Pilates, Yoga, plimbare etc).

❤️ Cadourile

Cadouri nu însemnă neapărat cărți, produse de beauty, bijuterii, pantofi sau haine (deși, dacă astea vă încălzesc inimile, go for it!).

Un cadou poate înseamna și un abonament la masaj sau la o revistă preferată, un city break sau o experiență de învățare, cum ar fi un curs. Oricare ar fi forma de ”cadou” prin care vă simțiți răsfățate, fiți la fel de generoase cu voi însevă cum ați fi cu cineva drag.

❤️ Serviciile

Serviciile sunt acele chestii necesare, care știi că-ți fac bine, dar pe care le tot amâni, sub eterna scuză a lui ”nu am timp”. O programare de rutină la ginecolog, dermatolog sau stomatolog. O curățenie generală a casei, în urma căreia să scapi de tot ce nu ai nevoie și ce-ți încarcă inutil spațiul. Mersul la cumpărături și pregătirea unei mese sănătoase, în avans, pentru a doua zi. Mersul la croitor, cizmar sau bijutier cu accesorii frumoase, dar care nu mai pot fi purtate. Rezolvarea unor probleme care te stresează, cum ar fi repararea unei piese de mobilier, plata unei taxe sau angajarea unei contabile.

Imaginează-ți că ai o asistentă personală care ar putea face toate aceste lucruri pentru tine. Te-ar scăpa de stres, te-ar bucura, te-ar face să te simți răsfățată? Dacă da, de ce să nu-ți faci tu însăți această bucurie?

❤️ Atingerile

Poți să-ți faci un automasaj, fie cu mâinile sau cu o rolă specială, fie cu un aparat de masaj electric (există sute de astfel de aparate la prețuri foarte ok, gen până în 100 de lei, pe care le poți folosi ușor acasă). Sau, pentru o senzație de răsfăț senzorial, o baie cu săruri de relaxare, urmată de câteva minute de masat pielea cu uleiuri sau creme de corp. Și, desigur, în funcție de preferințele personale, îți poți face manichiura, pedichiura, un tratament facial sau unul corporal (cum ar fi un periaj uscat, urmat de un duș și de un ulei de corp).

***

Ca orice altă relație din viața ta, și cea cu tine însăți necesită timp, răbdare și efort. N-ai devenit peste noapte confidenta celei mai bune prietene ale tale, cum n-ai devenit peste noapte partenera iubitului tău (indiferent cât de repede v-ați îndrăgostit). V-ați apropiat unii de alții cu mici gesturi de afecțiune zilnice, care în timp au pus bazele unei relații solide. Dacă procedezi la fel în relația cu tine însăți, ai toate șansele să devii cea mai bună prietenă pe care n-ai avut-o niciodată și să vezi cum îți va schimba asta viața.