Un ”expert” în seducție și dating învață bărbații că femeile există pentru validarea lor. Aș vrea să-i spun că mentalitatea lui e perfectă – pentru anul 1521.

Doar că noi suntem în 2021, an în care am reușit să trimitem un rover pe Marte, dar tot n-am reușit să facem bărbații să înțeleagă că femeile nu trăiesc doar pentru a le încânta retina și a le gâdila orgoliul.

***

Era o după-amiază perfectă de iulie. Tocmai îmi terminasem munca și savuram un affogato (înghețată ”înecată” într-un shot de espresso – yumminess, recomand!), când privirea mi-a căzut pe următorul status de Facebook, share-uit de cineva:

”Imaginează-ți că te aranjezi cum știi tu mai fain.

Îți pui rochia aia care îți stă frumos pe fund, îți iei pantofii ăia mișto și îți aloci timp să-ți pui un super machiaj.

Ieși din casă și pe drum îți intersectezi privirile cu un tip interesant care în secunda doi întoarce capul ca și cum nu te-ar fi văzut…

…mergi mai departe și așteptând la o trecere de pietoni îi zâmbești tipului drăguț de lângă tine care îți aruncă o privire de parcă ești ultima ciudată…

…mai târziu în pauza de masă observi un bărbat mișto care servește cafeaua, treci pe lângă el și cu o privire jucăușă îi spui ”Bună”, el ți-o retează instant iritat ”lasă-mă, n-am timp”…

…seara îți propui să ieși în oraș, îl suni pe tipul ăla cu care ai vorbit acum câteva zile însă îți spune că nu se simte foarte bine și că vrea să stea cu băieții…

…s-a terminat ziua și nimeni nu ți-a făcut un compliment, nimeni nu ți-a remarcat energia pozitivă, nici un bărbat nu ți-a zâmbit înapoi.

A doua zi, tragi aer în piept și o iei de la capăt.

Bun venit în lumea bărbaților, îți place egalitatea?

Să răspunzi măcar cu un zâmbet nu te costă nimic”.

Recunosc, mi-a crescut instant tensiunea. După care am fost curioasă să văd cine e persoana care emite inepțiile alea. Ăla a fost momentul în care falca a început să-mi coboare încet, dar sigur, spre podea.

Taher Sonu, autorul rândurilor de mai sus, e ”psiholog” (ceeeeeee?), ”expert în dating” (glumiți, nu?!?) și ”autorul celei mai citite cărți de seducție din România” (opriți nu doar Pământul, ci toată Caleea Lactee, vreau să cobor, mersi!).

Și, colac peste pupăză (sau, mă rog, sexist peste misogin), omul este ”expertul în relații” al unui show care va rula curând pe PRO TV numit ”Căsătoriți pe nevăzute”.

Bănuiesc că cineva din echipa de PR a PRO-ului s-a sesizat între timp, pentru că expertul nostru a șters postarea de pe Facebook. Noroc însă că făcusem eu print screen să-i trimit unei prietene. Cu plăcere! 🙂

Dragă Taher,

Nu am timp sa-ți expun tot ce e în neregulă cu textul tău (dincolo de greșelile de punctuație și de vocabular), dar mă simt datoare, din postura mea de femeie (non-absolventă de psihologie, non-expertă în relații și non-autoare de cărți de seducție) să-ți arăt unde și de ce greșești. Pentru că greșești grav cu absolut toate prezumțiile micului tău exercițiu de imaginație.

S-o luăm sistematic, ca la școală (dar nu ca la aia de psihologie absolvită de tine, ci ca la una unde te învață că și femeile sunt oameni):

”Imaginează-ți că te aranjezi cum știi tu mai fain.

Îți pui rochia aia care îți stă frumos pe fund, îți iei pantofii ăia mișto și îți aloci timp să-ți pui un super machiaj.”

Femeile se îmbracă să arate și să se simtă bine, nu pentru bărbați

Da, știu, există o narațiune patriarhală care susține că femeile se îmbracă doar pentru a fi admirate/remarcate/flatate de bărbați. A existat o vreme când se întâmpla asta, când femeile erau ființe de rang inferior, pasate prin căsătorie de la tată la soț (neavând acte sau drepturi) și când întreaga lor viață se învârtea în jurul bărbatului și a-l ține satisfăcut. Din fericire (mă rog, pentru femei) acele vremuri au apus.

Femeile se îmbracă azi în funcție de: personalitate, stil, buget, stare de spirit, mesajul pe care vor să-l transmită (a se vedea ținutele Prințesei Diana după divorț, ținutele lui Hillary Clinton în timpul campaniei sau, mai nou, ale Kamalei Harris), ziua săptămânii, vremea de afară, dacă sunt sau nu la menstruație, hainele care sunt disponibile (curate/călcate), geanta sau pantofii pe care vor să le poarte și un miliard de alte lucruri care nici nu ți-ar trece prin cap. Bărbații, crede-mă, sunt undeva la coada listei (asta dacă figurează pe ea).

Și acum pregătește-te să-ți bubuie materia cenușie, dar au existat foarte multe ocazii în care m-am schimbat dintr-o ținută TOCMAI pentru a NU atrage atenție nedorită din partea bărbaților. M-am gândit la ce oră o să mă întorc acasă, dacă voi fi singură, pe unde voi merge etc. și am preferat să renunț la tocuri sau să mă îmbrac cu ceva în care nu mă simțeam la fel de sigură pe mine, dar mă simțeam în siguranță. Și asta mă duce la punctul 2:

”Ieși din casă și pe drum îți intersectezi privirile cu un tip interesant care în secunda doi întoarce capul ca și cum nu te-ar fi văzut…

…mergi mai departe și așteptând la o trecere de pietoni îi zâmbești tipului drăguț de lângă tine care îți aruncă o privire de parcă ești ultima ciudată…

…mai târziu în pauza de masă observi un bărbat mișto care servește cafeaua, treci pe lângă el și cu o privire jucăușă îi spui ”Bună”, el ți-o retează instant iritat ”lasă-mă, n-am timp”…

Femeile resping avansurile nedorite din partea bărbaților DE TEAMĂ

Citește încă o dată ce am scris mai sus. Și încă o dată. Atât de grav stau lucrurile. Nici măcar nu e vorba de lipsă de interes/chef/timp (ah, ce lux să-ți permiți așa ceva). Nu, în cele mai multe cazuri e ceva atât de banal ca teama. Teama pentru propria siguranță.

Un zâmbet întors din politețe sau un răspuns la un ”Bună” de la un străin pot degenera ulterior în insistențe, situații penibile, agresiune verbală sau chiar fizică. Ca să nu mai zic de situații de tipul urmărit pe stradă sau chiar agresiune sexuală. Mâna sus dacă ești femeie și ți-a fost vreodată frică din cauza unui bărbat insistent. Ce?! Toate femeile sunt cu mâinile sus? Well, colour me shocked!

Și da, știu. #NotAllMen Dar e suficient să fi trecut prin asta o singură dată ca să fii apoi prevăzătoare toată viața și să respingi chiar și bărbații cu intenții bune. Pentru că, nu-i așa, n-avem un glob magic ca să vedem dacă cel din fața noastră are intenții bune sau nu. Și atunci mai bine nu riscăm.

Parcă aud expertul nostru tânguindu-se: ”Păi și atunci cum să abordez o femeie?”. Din fericire am și răspunsul (pe care l-am văzut într-un meme, dar pe care nu-l mai găsesc):

Comportă-te cu o femeie așa cum ai vrea să se comporte un prizonier cu tine în pușcărie. N-o aborda și n-o atinge decât cum ai vrea să fii și tu atins și abordat într-o închisoare de maximă securitate.

Nu mai prea ai chef de ”priviri jucăușe”, am I right? 😂

”…seara îți propui să ieși în oraș, îl suni pe tipul ăla cu care ai vorbit acum câteva zile însă îți spune că nu se simte foarte bine și că vrea să stea cu băieții…”

Femeile au DREPTUL să refuze

Un lucru pe care încerc să-l fac tot mai des (deși nu-mi iese mereu) e să refuz ceva FĂRĂ să dau explicații. Dacă nu cumva ești mama sau cineva căruia i-am făcut o promisiune, e fix treaba mea de ce spun ”Nu” la ceva.

O femeie – ca orice alt om liber, de altfel – nu e obligată să accepte din partea ta nicio invitație și niciun mesaj, mai ales dacă e cineva cu care doar ”ai vorbit acum câteva zile”.

Și ajungem la partea mea preferată:

”…s-a terminat ziua și nimeni nu ți-a făcut un compliment, nimeni nu ți-a remarcat energia pozitivă, nici un bărbat nu ți-a zâmbit înapoi.”

Femeile NU LE DATOREAZĂ NIMIC bărbaților

Ce mă enervează, NU, ce mă înfurie la supozițiile de mai sus e că femeia e, din nou, în rolul de personaj secundar/obiect pasiv.

Ea trebuie să valideze bărbatul, să-i mângâie orgoliul, să-i zâmbească, să-i remarce energia pozitivă, să-l gâdile în tălpi. Apropo, noi femeile îi spunem acestei ”energii pozitive” băgare în seamă. Sau, dacă preferi variante academică (că tot ești absolvent de psihologie), ”complexul Don Juan”.

”A doua zi, tragi aer în piept și o iei de la capăt.

Bun venit în lumea bărbaților, îți place egalitatea?”

Femeile vor DREPTURI EGALE, nu să devină bărbați.

Dincolo de complexul martirului și al persecuției (care sunt clare ca bună ziua în acel ”tragi aer în piept”), expertul nostru are o problemă cu care se confruntă foarte mulți oameni (cu sau fără facultate): nu știe ce înseamnă egalitatea. Din fericire, am scris un articol pe această temă, așa că las link-ul aici.

Egalitatea nu e o situație utopică în care femeile și bărbații fac schimb de roluri. Ăla e filmul ”I Am Not An Easy Man”, pe care ți-l recomand călduros, vezi video mai jos. Egalitatea e situația în care femeile și bărbații au aceleași drepturi și se bucură de aceleași oportunități.

Și, crede-mă, chiar dacă Zâna cea Bună ar presăra cu praf magic și toată lumea ar deveni egală peste noapte, primul lucru pe care l-ar face femeile n-ar fi în niciun caz să meargă pe stradă, disperate să primească zâmbete și să le fie apreciată ”energia pozitivă”. Multe ar prefera să voteze sau să meargă la școală în țările în care acum n-au dreptul să facă asta, sau s-ar concentra să primească job-ul sau salariul pe care îl merită sau să facă ce vor cu corpul lor.

De fapt, dacă mă gândesc mai bine, să meargă pe stradă încercând să convingă bărbații să le facă complimente și să le zâmbească n-ar fi nicăieri pe lista femeilor într-o lume cu drepturi egale. Atât de tare te înșeli.

And now, for the grand finale:

”Să răspunzi măcar cu un zâmbet nu te costă nimic.”

O să repet, poate ajunge și în fund, la taxatoare: o femeie nu îți datorează nimic. Să îți datoreze ceva ar însemna că ți-e inferioară. Și să crezi că ți-e inferioară înseamnă că ești un misogin sexist nenorocit. Ești? Sper că nu. 🙃

Și, nu în ultimul rând, ca femeie, un zâmbet te poate costa mult. De la comentarii sau atingeri nedorite, la agresiuni, violuri sau răpiri. Să-ți vezi de treaba ta, însă, ca bărbat, e gratis. Deci, ce zici? Ne vedem fiecare de treaba noastră și nu mai învățăm bărbații la workshop-urile de masculinitate că femeile TREBUIE să le zâmbească? Că nu le costă nimic?

Și, la final, Taher, o ultimă remarcă, legată de o altă postare de acum câteva zile, pe care ai șters-o tot din greșeală, probabil. E ok, am salvat-o eu. #CeTe-aiFaceFărăMine?

Nu o să fac din nou analiză pe text, pentru simplul fapt că mi-am consumat, deja, prea mult timp cu derapajele tale. Vreau să reții însă un singur lucru:

Să respecți doar femeile de care ești atras înseamnă să nu respecți femeile.
Să respecți doar femeile de care ești atras înseamnă să nu respecți femeile.
Să respecți doar femeile de care ești atras înseamnă să nu respecți femeile.
Să respecți doar femeile de care ești atras înseamnă să nu respecți femeile.
Să respecți doar femeile de care ești atras înseamnă să nu respecți femeile.

Ok, am zis un singur lucru, dar l-am repetat de mai multe ori. Poate prinde.

Și, că tot am început textul ăsta sub formă epistolară, o să închei cu:

Cu gânduri bune,

Ina,

care se îmbracă pentru ea însăși,

căreia nu-i place atenția nedorită,

care zâmbește doar când vrea ea

și căreia îi place egalitatea.