Nu sunt nici dermatolog, nici estetician. Sunt doar o femeie care a făcut cancer de piele acum 5 ani (deși credea că se protejează de razele soarelui) și care acum ar vrea să-i ajute pe alții să nu facă aceeași greșeală.

Nu vreau însă ca nimeni să se simtă ignorat. Așa că dacă sunteți în categoria ”corpul meu, treaba mea!”, jumătate de ghid vă este dedicată. Nu că cineva ar vrea neapărat să dezvolte cancer de piele (sper!), dar dacă bifați toate criteriile de acolo, măcar să fiți conștienți spre ce vă puteți îndrepta.

***

Înainte să intrăm în subiect, însă, foarte pe scurt despre razele solare. Dintre multele tipuri de raze solare, cele care ne afectează pielea se numesc ultraviolete (UV). Razele UV se împart în 2 mari categorii: Ultraviolete A (UVA) și Ultraviolete B (UVB).

Razele UVB pătrund în stratul superficial al pielii și produc arsurile solare. Tot ele sunt principalele vinovate pentru cancerul de piele – inclusiv pentru forma lui mortală, melanomul malign. Intensitatea razelor UVB fluctuează pe parcursul zilei și al anului (ele sunt cele de care ne ferim mai ales de primăvara până toamna, între orele 10-16, când sunt cel mai puternice) și acestea nu trec prin sticlă.

Nu că razele UVA ar fi niște sfinte. Și ele sunt responsabile pentru dezvoltarea cancerului de piele. Și dacă asta vă lasă rece (pe principiul ”mă bronzez ușor, n-am cazuri de cancer de piele în familie, I’m good”), s-ar putea ca următoarele informații să vă intereseze, mai ales dacă sunteți preocupate de aspectul fizic.

Razele UVA penetrează pielea mult mai adânc decât razele UVB și au un rol covârșitor în îmbătrânirea ei prematură, inclusiv în formarea ridurilor, a petelor solare sau a ”lăsării” ei. O altă veste proastă? Sunt de 500 de ori mai multe raze UVA în lumina solară decât UVB (95% dintre razele ultraviolete care ajung pe pământ sunt UVA). Încă o veste proastă? Aceste raze pătrund fără nicio problemă prin nori și prin sticlă.

Puteți afla mai multe informații despre diferitele tipuri de raze ultraviolete și efectele lor pe Skincancer.org, unde sunt și informații foarte utile despre cremele cu SPF.

O ultimă mențiune. Voi folosi în text SPF (”sun protection factor”), varianta engleză a lui FPS (”factor de protecție solară), pentru că mi se pare că a intrat deja în vocabularul uzual. Regretele mele dacilor vajnici – vă rămân datoare c-o barză și-un viezure.

Acestea fiind scrise, să vedem cum să (nu) facem cancer de piele, în 10 pași simpli:

Când poți să stai la soare?

🤦‍♀️ Dacă vrei să faci cancer de piele:

Oricând, dar ideal vara, mai ales în intervalul 12:00-14:00. Toată lumea știe că atunci obții bronzul ăla super, care după 45 de ani îți face tenul să semene cu o cizmă din piele lăsată în ploaie. Mă rog, asta spun invidioasele alea albe ca varul.

👩‍🔬 Dacă NU vrei să faci cancer de piele:

Niciodată fără protecție și, la modul ideal, deloc vara în intervalul orar 10-16. Ce înseamnă protecție? Minimul necesar este o cremă cu SPF și o pălărie. De acolo, fiecare după gusturi și posibilități. Varianta extra-all inclusive, dacă vorbim despre statul la plajă (repet, doar până la ora 10:00 și după ora 16:00), presupune cremă cu SPF, pălărie, ochelari de soare, umbrelă, haine cu protecție UV. Da, există (la Decathlon, de exemplu, găsiți de la pălării până la tricouri, bluze și colanți).

Trebuie să te dai cu SPF dacă ai pielea închisă la culoare/măslinie/te bronzezi ușor?

🤦‍♀️ Dacă vrei să faci cancer de piele:

Nu, evident. Razele UV fac diferența nu doar între caucazieni și persoane de culoare ci și între caucazienii care se bronzează și cei care se ard. Dacă văd un afro-american sau un român verde, care se bronzează repede, se retrag. Așteaptă după colț un biet irlandez sau un român cu pielea de culoarea brânzei proaspete, și abia apoi atacă. La metiși ezită. Uneori îi ard, alteori nu, în funcție de cum au chef.

👩‍🔬 Dacă NU vrei să faci cancer de piele:

Te dai cu cremă cu SPF chiar dacă ești sora geamănă a lui Naomi Campbell. Rihanna, de exemplu, a povestit anul trecut într-un interviu:

”Crescând pe o insulă, ești expus zilnic la soare. Așa că ți se pare că SPF-ul este pentru turiști, cu siguranță nu pentru negri. Soarele n-a fost însă atât de blând cu pielea mea și pielea mea n-a fost atât de rezistentă. Așa că am început să am hiperpigmentație în anumite zone”.

Între timp, femeia și-a extins imperiul cu o linie de produse de îngrijire a pielii, a învățat câte ceva de la dermatologi și și-a schimbat complet părerea:

”Fie că e cald sau e o zi de iarnă întunecată, razele alea UV sunt mereu acolo. Cred că cea mai mare preconcepție cu SPF-ul, mai ales, e că persoanele de culoare nu au nevoie de el. Ca o femeie de culoare, sunt aici să spun că este o minciună. Avem nevoie de SPF și avem nevoie de el în fiecare zi.”

Și hei, dacă Rihanna se dă zilnic cu SPF, probabil știe ea ce știe. 🙂

 

View this post on Instagram

 

A post shared by badgalriri (@badgalriri)

Ce factor SPF să alegi?

🤦‍♀️ Dacă vrei să faci cancer de piele:

Asta e o întrebare-capcană, evident! Toată lumea știe că dacă vrei să faci cancer de piele te dai cu cremă de față simplă și cu ulei de corp, nu cu SPF!

👩‍🔬 Dacă NU vrei să faci cancer de piele:

Cifrele de pe cremele SPF nu indică nivelul de protecție, ci cât timp va bloca respectivul produs razele UVB să-ți distrugă pielea într-un interval de 2 ore. După aceste 2 ore, eficacitatea protecției scade drastic.

Cu alte cuvinte, o cremă cu SPF 10 și una cu SPF 50 îți vor proteja pielea la fel de bine imediat după aplicare. Însă crema cu SPF 10 va trebui să fie aplicată mult, mult, mult mai des.

Dermatologii recomandă aplicarea unei creme cu SPF 30 zilnic. După ce am făcut cancer de piele, vara prefer o cremă cu SPF 50, atât pentru corp, cât și pentru față, mai ales dacă știu că nu reușesc să reaplic crema cât de des ar trebui (vezi mai jos).

Și da, am avut și cremă cu SPF 100. Există numeroase branduri care oferă creme cu acest nivel de protecție solară (există și variante cu SPF 70, 80 sau 90).

Personal, am renunțat la cea pe care o foloseam din 2 motive: 1) îmi irita tenul – am folosit una singură, dar sunt convinsă că există și variante pentru ten sensibil și 2) am aflat că, aplicată corect, crema cu SPF 50 blochează 98% din razele UVB, în timp de cea cu SPF 100 blochează 99%. Așa că am preferat să aleg un produs cu SPF 50 care să se potrivească mai bine nevoilor tenului meu.

Când trebuie să aplici crema cu SPF?

🤦‍♀️ Dacă vrei să faci cancer de piele:

Doar vara și doar la mare. Evident nu pe munte sau dacă te bronzezi lângă un lac.

👩‍🔬 Dacă NU vrei să faci cancer de piele:

Să te dai cu cremă SPF doar când mergi la mare e ca și cum te-ai spăla pe dinți doar în concedii. Crema cu SPF trebuie aplicată zilnic, cu 30 de minute înainte să ieși din casă, și apoi reaplicată o dată la 2 ore dacă stai în aer liber.

Câtă cremă cu SPF trebuie să aplici?

🤦‍♀️ Dacă vrei să faci cancer de piele:

Fix, dar FIX câtă aplică în acest videoclip Gwyneth Paltrow, la minutul 5:08. Dacă pui mai mult de un bob de mazăre, o faci pe riscul tău.

👩‍🔬 Dacă NU vrei să faci cancer de piele:

Videoclipul cu Gwyneth de mai sus a stârnit revoltă în rândul dermatologilor de pretutindeni în martie, când a apărut. Puteți vedea, de exemplu, în acest videoclip (la minutul 16:14) reacția unei dermatoloage la cantitatea de SPF pe care o aplică actrița. Și sunt zeci, poate sute de astfel de videouri de reacție la ”rutina” lui Gwyneth pe YouTube, de la dermatologi, la esteticieni, make-up artiști sau beauty gurus.

Cei de la Harvard au publicat un studiu care arată că pentru a fi protejat corect, cantitatea recomandată de SPF pentru față și gât este de lungimea arătătorului și degetului mijlociu. Las mai jos o imagine pentru clarificare.

Cât despre corp, același studiu recomandă împărțirea lui în 10 zone (1) brațul drept, 2) brațul stâng, 3) spate sus, 4) spate jos, 5) trunchi sus, 6) trunchi jos, 7) partea de sus a piciorului drept, 8) partea de jos a piciorului drept, 9) partea de sus a piciorului stâng și 10) partea de jos a piciorului stâng) și aplicarea aceleași cantități (2 degete) pentru fiecare dintre aceste zone.

Dacă vi se pare prea complicat, țineți minte formula mea patentată (™): 2 degete ridicate unui barman pentru un shot de tequila. Traducere: 2 degete de cremă pe față și echivalentul unui shot de cremă cu SPF pe corp.

Unde trebuie să aplici crema cu SPF?

🤦‍♀️ Dacă vrei să faci cancer de piele:

Nicăieri sau ok, doar unde spune Gwyneth că te ”atinge” soarele. Adică pe vârful nasului și pe pomeți, dacă e să ne luăm după videoclipul ei. Și dacă nu poți să urmezi sfaturi de sănătate de la o femeie care vinde cristale pe care să ți le bagi în vagin, în cine te mai poți încrede?!

👩‍🔬 Dacă NU vrei să faci cancer de piele:

Dă-te cu SPF doar pe zonele unde nu vrei să faci cancer de piele, pentru că, surpriză, razele UV te ating peste tot. OK, poate nu unde îți spune Gwyneth să-ți bagi cristalul ei magic, dar în rest, cam peste tot. Zone pe care lumea le ignoră deseori cu grație (dar unde poate apărea cancerul de piele) sunt urechile, pleoapele sau gâtul.

Când trebuie să reaplici crema cu SPF?

🤦‍♀️ Dacă vrei să faci cancer de piele:

Niciodată. Dacă ai făcut greșeala s-o aplici odată, poți face o baie în mare sau poți transpira s-o ajuți să se ducă.

👩‍🔬 Dacă NU vrei să faci cancer de piele:

O dată la 2 ore dacă ești în aer liber, mergi cu mașina sau, atenție, ai biroul la geam (mai multe detalii, mai jos). Crema cu SPF trebuie aplicată mai des de atât dacă ești la mare și înoți sau faci sport și transpiri.

Mi-a plăcut foarte mult o metaforă pe care a folosit-o un dermatolog pentru a explica cum funcționează protecția solară. Gândiți-vă la o cremă cu SPF ca la o cană care se umple cu razele soarelui. După câteva ore, cana e plină și nu mai poate ”absorbi” raze, așa că acestea intră în pielea ta. A reaplica o cremă cu SPF e ca și cum ai folosi o cană nouă pentru a absorbi razele, în loc să le lași să-ți intre în piele.

Trebuie să folosești cremă cu SPF și toamna/iarna?

🤦‍♀️ Dacă vrei să faci cancer de piele:

Nu, evident. Soarele e nociv doar vara. Și doar la mare.

👩‍🔬 Dacă NU vrei să faci cancer de piele:

Da! Atenție mare iarna, când razele UVB îți pot afecta pielea mai ales la altitudini mari sau pe suprafețe reflectorizante, ca zăpada sau gheața.

Trebuie să te dai cu SPF și dacă afară e înnorat?

🤦‍♀️ Dacă vrei să faci cancer de piele:

Nu, categoric! Toată lumea știe că dacă sunt nori nu e soare. Și invers.

👩‍🔬 Dacă NU vrei să faci cancer de piele:

Indiferent dacă plouă sau e înnorat, dacă ieși din casă, trebuie să aplici protecție solară. Asta deoarece norii nu pot împiedica razele UVA sau UVB să-ți pătrundă în piele și s-o distrugă.

De fapt, norii filtrează mai puțin de 25% dintre razele UV care penetrează pielea și cauzează cancerul de piele, conform Skincancer.org. Ceea ce înseamnă că 75-80% dintre ele îți vor intra în piele în continuare, oricât ar fi de înnorat.

Trebuie să te dai cu SPF și în casă?

🤦‍♀️ Dacă vrei să faci cancer de piele:

Nu, niciodată, în niciun caz, Sfinte Haralambie apără și păzește!

👩‍🔬 Dacă NU vrei să faci cancer de piele:

Dacă ai biroul sau îți desfășori activitatea lângă un geam, da! Am văzut luna trecută un experiment publicat de cineva pe Facebook. Persoana respectivă a măsurat, cu un radiometru, intensitatea radiațiilor UV în aceeași zi și la aceeași oră, în 4 situații diferite.

În ordinea acelor de ceas, de la stânga sus:

☀️ valoarea radiațiilor afară, la soare: 3942 nanometri

☀️ valoarea radiațiilor afară, la umbră: 644 nanometri

☀️ valoarea radiațiilor înăuntru, lângă geam: 670 nanometri

☀️ valoarea radiațiilor înăuntru, departe de geam: 0.11 nanometri

Cu alte cuvinte, suntem mai ”protejați” afară, la umbră, decât în casă, lângă un geam.

***

Sper ca articolul de azi, primul pe care l-am scris după mult timp, să vă amuze, dar mai ales să vă ofere informații utile. Și mai sper să nu vă supărați că am ales o abordare mai ”light” pentru un subiect atât de grav. Nu am vrut să-l bagatelizez, ci să fac niște informații destul de stufoase mai ușor de ”digerat”.

O vară frumoasă în continuare și, mai ales, multă grijă!