2021 a fost un an bogat în SF-uri. După ”Dune” și ”The Matrix Resurrections”, Michael Patrick King și-a încercat și el mâna la celebrul gen de filme cu ”And Just Like That”, o continuare științifico-fantastică a serialului ”Sex And The City”.

***

Atenție, dacă nu ați văzut încă primele două episoade din ”And Just Like That”, urmează SPOILERE.

Acțiunea ”And Just Like That” are loc într-un viitor nu foarte îndepărtat, dar în care pandemia a fost complet eradicată.

Carrie, Miranda și Charlotte au fost criogenate în 2010 (imediat după crima-împotriva-umanității care a fost ”Sex And The City 2”) și au fost dezghețate 12 de ani mai târziu (sau când se petrece acțiunea AJLT, nu m-am lămurit încă).

Înainte să fie criogenată, Miranda Hobbes era o avocată corporate de succes și prima dintre cele patru prietene care și-a permis să-și cumpere un apartament în New York. Era cinică, sarcastică și, în plus, era singura din grup care încerca să aducă în discuție și altceva decât relațiile și bărbații.

Ei bine, odată scoasă din congelatorul în care a stat în ultimul deceniu, Miranda s-a transformat instant în doamna Lucica din Dorohoi.

”Da’ bini, maică, cum să hi profisoarî cu păru’ șela?”, o întreabă ea nedumerită pe profesoara ei de la masterat, o afro-americancă cu codițe.

Știu, veți spune că acum 20 de ani Miranda a avut o relație cu un medic de culoare și că se simțea perfect confortabil cu el, fără să facă gafe rasiste. Da, așa e. Miranda da, dar varianta ei nouă, Lucica din Dorohoi, nu.

Predicție pentru următoarele episoade

Lucica din Dorohoi va avea probleme cu alcoolul (faptul că are o sticlă de vin și pahare de unică folosință în paporniță nu e niciodată un semn bun).

Probabil vor exista și niscaiva dileme în legătură cu orientarea ei sexuală, dacă e să mă iau după personajul Che și după faptul că Cynthia Nixon, actrița care o joacă pe Lucica din Dorohoi, e gay în viața reală.

Da, au tratat până acum tema homosexualității în serialul original, dar au făcut-o la modul politically incorrect, specific anilor ‘90: Stanford și Anthony erau doar accesorii pentru Carrie, respectiv Charlotte.

Charlotte și Miranda au încercat fiecare la un moment dat să se prefacă gay pentru a obține beneficii (Charlotte să intre într-un grup select de lesbiene bogate și iubitoare de artă, Miranda să se integreze la birou), iar Samatha a avut o iubită gay, doar ca să-și dea seama că femeile sunt prea mare bătaie de cap și îi este dor de bărbați.

Și așa ajungem la Charlotte York-Goldenblatt. Din fericire pentru ea, Charlotte a fost politically correct și înainte să fie criogenată, așa că acum este doar foarte confuză în legătură cu una dintre fiicele ei. La fel cum ați fi și voi, dacă v-ați vedea copilul pentru prima dată după 12 ani.

Pare că Charlotte nu știe nimic despre Rose după modul în care insistă s-o îmbrace într-o rochiță înflorată pe fata care a venit acasă călare pe un skate.

Predicție pentru următoarele episoade

Rose s-ar putea să se identifice cu alt gen. Sau, oricum ar fi, îi va da niște bătăi de cap mamei ei, pentru că femeia trebuie să aibă și ea o ocupație. Fiica adoptivă, pianistă desăvârșită și copie fidelă a mamei ei, nu o ajută deloc la capitolul nevoie obsesivă de control, fiind prea perfectă. Câh, am I right?

Bonus: N-am putut să nu observ că, deși în ultimul film Charlotte iubea rasa Cavalier King Charles Spaniel și avea mai mulți căței, acum are un bulldog. Care a fost ADOPTAT, nu cumpărat – cum suntem obligați să aflăm încă din primele secunde în care patrupedul apare pe ecran. RIP, Elizabeth Taylor, you politically incorrect but beautiful dog.

Cât despre Carrie Bradshaw, înainte să fie criogenată, tocmai se căsătorise cu dragostea vieții ei și era într-un punct destul de bun și din punct de vedere profesional: era o scriitoare de succes cu cărți traduse în mai multe limbi și era o socialite cunoscută pe scena mondenă newyorkeză – atât de cunoscută, de fapt, încât Vogue i-a dedicat un întreg articol cu tot cu pictorial când s-a căsătorit.

Un deceniu mai târziu, scoasă din congelator, Carrie nu mai prea are nimic.

Firma de articole de fitness Peloton i-l răpește pe Mr Big ca să joace în spotul lor (spot creat de la concept la varianta finală în doar 24 de ore și gândit abia *după* ce a fost difuzat AJLT și a contrariat fanii, dacă e să ne luăm după ce susțin în presă Peloton și Ryan Reynolds, cel a cărui firmă de marketing a produs reclama – și marmota învelea ciocolata în știți voi ce).

Tot răul spre bine, oricum Carrie nu prea mai știa care e treaba cu viața lui Big – la 55 de ani, după vreo 12 ani de căsnicie și alți nu știu câți de relație, îl întreabă, cu un amestec de curiozitate și naivitate, dacă acesta se masturbează. Puteau să îl ucidă cu un atac de cord chiar acolo, pe loc și să nu mai treacă prin toată tărășenia cu Pelotonul, dacă mă întrebați pe mine.

Cât despre cariera lui Carrie, e ca și cum ultimul deceniu și l-ar fi petrecut sub un bolovan (sau într-un congelator de criogenare, cum vă spuneam). În 2010 avea un blog și scria cărți. Odată decongelată nu mai știe să scrie, așa că și-a făcut, timidă, un cont de Instagram și lucrează împreună cu alte 2 persoane la un podcast.

În România au podcasturi studenți care stau în chirie, dar Carrie Bradshaw, soția unui milionar din Manhattan, nu-și permite să închirieze un studiou (sau măcar să-și cumpere un microfon de pe eMAG) și să aibă propriul ei podcast, așa că e angajată la unul. V-am spus că e un SF bun.

Am citit, de altfel, un interviu în care creatorul serialului, Michael Patrick King, explică că n-a vrut să-i dea propriul ei podcast lui Carrie, pentru că nu vrea ca aceasta să știe clar cine e încă, să nu aibă totul ”figured out”. Pentru că oricine are un podcast has life figured out, se știe.

And just like that am ajuns la marea absentă a serialului – și personajul meu preferat – Samantha Jones. Samantha nu a fost criogenată, ci a fost răpită de extratereștrii și dusă pe planeta Proxima Centauri b.

Doar așa se explică de ce refuză să mai vorbească cu prietenele ei de o viață, ba mai mult, nu e alături de prietena ei cea mai bună când acesteia îi moare soțul.

Vorbim despre Samantha, singura care a acceptat să-și bage mâna în *hoo ha* lui Carrie și să-i scoată diafragma pierdută. Sunt curioasă, câte prietene ar face asta pentru voi, credeți?

Vorbim despre Samantha, cea mai înfocată susținătoare a carierei lui Carrie. Samantha, care s-a oferit să-i împrumute o sumă colosală de bani. Samantha, care a mers cu trenul câteva zile pentru Carrie, pentru că aceasta din urmă avea teamă de avioane. Samantha cea loială, care își proteja cu ferocitate prietenele.

Singura variantă în care ar fi fost absentă în acele momente din viața prietenei ei și ar trimite doar un card și niște flori (cu excepția ipotezei mele, răpirea de extratereștrii), ar fi fost dacă ar fi fost moartă.

Și da, știm cu toții că Kim Cattrall (actrița care o joacă pe Samantha) a refuzat să mai joace în serial, într-un moment de maximă inspirație (și/sau după o relație foarte tensionată cu Sarah Jessica Parker de-a lungul anilor). Probabil moartea personajului Samantha ar fi înfuriat fanii. În plus, câți morți poți băga în 40 de minute de sequel fără să deprimi pe toată lumea?

Cu siguranță, însă, producătorii puteau găsi o variantă mai verosimilă și mai decentă de a explica absența Samanthei fără să insinueze că și-a luat jucăriile și a plecat furioasă la Londra, după ce Carrie i-a spus că nu-și mai permite serviciile ei de publisher. Pentru că, nu-i așa, Samantha stătea fix în banii lui Carrie.

Sigur, dacă e să ne luăm după ce spune Michael Patrick King în alt interviu, modul în filmul care explică absența Samanthei e o adevărată scrisoare de dragoste la adresa personajului. Eu o consider mai degrabă o palmă la adresa lui Kim Cattrall.

Să nu uităm scena în care Carrie se lamentează vorbind despre Samantha: ”Credeam că sunt mai mult decât un bancomat pentru ea!”. E o linie foarte fină acolo între Carrie/Sarah-Jessica și Samantha/Kim, dar e destul de evident mesajul. Oamenii ăștia de la Hollywood știu să-și manifeste dragostea, nu glumă.

Ah, și ultimul element SF al serialului este împrumutat din Arabella, serialul ceh al copilăriei noastre, dacă vi-l amintiți. Bărbații din And Just Like That arată ca unii de 50 și ceva de ani, dar au, în realitate 80 sau 90 de ani.

După ce în serialul original l-au lăsat pe bietul Steve cu un singur testicul, acum i-au luat și auzul. Pentru că da, Steve e mai nou surd. Ceea ce lui i se pare perfect ok la 55 de ani, pentru că, așa cum explică și el: ”Sunt bătrân”.

Mick Jagger are 78 de ani, un copil de 4 ani și încă susține concerte, dar asta probabil pentru că nu a aflat că de la 55 de ani încolo mai bine începi să-ți cauți locul de veci.

Ce-i drept, ca serialul să fie complet politically correct în epoca noastră (și să-și spele păcatele din anii ‘90), nu sunt suficiente personaje binare, gay sau de mai multe culori. Un personaj cu un handicap fizic completează mult mai bine viziunea incluzivă. De fapt, Steve să zică mersi, puteau să-l pună într-un scaun cu rotile; dădea mai bine vizual.

În plus, la cum face sex fiul lui minor, în camera alăturată, cu strigături, chiuituri și zguduit pereții, cred și eu că îi convine să fie surd.

Și la final, o predicție pentru serial

And Just Like That o să devină mai bun pe parcursul celor 10 episoade. Cred că odată ce termină de prezentat, didactic, ca la clasele I-IV, PROBLEMELE UMANITĂȚII (#BlackLivesMatter, #LGBTQ, #Woke #AgeingEqual, #WomenSupportingWomen, #AdoptDontShop etc), ca pentru cineva care a stat sub un bolovan în ultimii 10 ani, o să treacă la problemele individuale ale personajelor și o să fie din nou urmăribil. Estimez încă 2 episoade de cringe, dar poate sunt optimistă.

Aș vrea să aud și părerea voastră despre primele 2 episoade ale SF-ului And Just Like That. Cum vi s-au părut personajele, dialogurile, situațiile de viață? Sunteți optimiste sau pesimiste în legătură cu continuarea? O să-și schimbe Miranda orientarea sexuală? O să-și schimbe Rose genul? Ajunge Steve și orb? Let me know what you think!