Zilele trecute am făcut un test de creativitate, din care am aflat că nu sunt pe cât de creativă aș vrea (îl puteți face și voi în articolul de azi). Mai important decât atât, am aflat DE CE nu sunt mai creativă și că pot să schimb asta (prin 7 exerciții simple).
***
”Fiecare copil este un artist, problema este să rămâi artist când crești mare”, a spus Pablo Picasso acum 50 de ani. La aceeași concluzie a ajuns și un cercetător american, dr. George Land, angajat de NASA să testeze creativitatea inginerilor și oamenilor săi de știință.
Într-un TED Talk din 2011 (pe care îl puteți urmări aici), dr. Land a povestit că, vrând să descopere dacă ne naștem creativi sau devenim pe parcurs, a folosit testul creat pentru NASA și asupra unor copii. Respectivul test măsura gândirea divergentă, iar geniile creative erau considerate acele persoane care puteau să vină cu 100 de posibile răspunsuri la o întrebare sau la o problemă specifică.
Așa că dr. Land le-a dat testul unui număr de 1600 de copii cu vârsta între 4 și 5 ani. 5 ani mai târziu, le-a dat testul din nou acelorași copii și apoi încă o dată după alți 5 ani. La final, a testat și 280.000 de adulți, cu vârsta peste 25 de ani. Rezultatele au fost uimitoare:
5 ani: 98% dintre respondenți erau genii creative
10 ani: 30% dintre respondenți erau genii creative
15 ani: 12% dintre respondenți erau genii creative
Adulți: 2% dintre respondenți erau genii creative
Concluzia: Ne naștem cu o creativitate uriașă, dar sistemul educațional/ societatea/ familia etc. ne-o inhibă. ”Ceea ce am concluzionat”, a spus dr. Land, ”este că comportamentul non-creativ este învățat”. Nu-i amuzant? Ne naștem absolut toți creativi, dar în timp învățăm să nu mai fim.
M-am gândit la cuvintele lui Land și la testul lui ieri, când am citit pe blogul Ioanei Chicet-Macoveiciuc cum a desenat fiica ei de 6 ani, Sofia, timpul:
”Mami, acesta e timpul. Un domn și o doamnă sunt tineri și locuiesc împreună și se iubesc. Apoi, el se urcă într-o rachetă, că asta e meseria lui, și trece cu ea printr-o gaură neagră, iar când se întoarce, el e neschimbat, iar ea e foarte bătrână și s-a mutat într-o casă mai mică, doar pentru ea. Timp.”
Un copil de doar 6 ani a explicat, practic, plot-ul unui film SF în care Hollywood-ul ar investi milioane de dolari. La 30 de ani, eu aș fi desenat probabil o clepsidră sau un ceas.
Ce este creativitatea și de ce e importantă?
Creativitatea este abilitatea de a crea lucruri. Mulți oameni se consideră ”raționali”, ”logici” sau ”practici” și cred că doar artiștii trebuie să fie creativi. Au fost Einstein sau Steve Jobs artiști? Cel mai probabil nu. Au, fost, în schimb, doi dintre cei mai creativi oameni din domeniile lor. Pentru că asta înseamnă creativitate: să iei o problemă sau o provocare și să o privești dintr-un unghi nou, diferit. Să găsești noi modalități de a face un lucru, noi perspective, noi paradigme.
Un exemplu simpatic de creativitate care a dus la creșterea unei afaceri: pepenii pătrați. În loc să rămână la ideea veche de milenii că pepenii trebuie să fie rotunzi (și să ocupe mult spațiu în lăzile în care erau transportați), niște fermieri japonezi s-au gândit să-i pună, cât erau încă mici, în niște recipiente pătrate din sticlă. Au rezultat pepeni pătrați, care ocupă mai puțin spațiu la transport și, deci, economisesc combustibil (plus sunt super simpatici!).
Testul celor 30 de cercuri
Vă spuneam la începutul acestui articol că am făcut recent un test de creativitate. Am aflat despre el dintr-un TED Talk al designerului Tim Brown (pe care vă recomand să-l urmăriți, e plin de insight-uri).
În ce constă testul: luați o foaie de hârtie și desenați pe ea 30 de cercuri. Într-un minut, încercați să transformați cât mai multe dintre ele în obiecte (unul poate fi soarele, altul poate fi o minge etc). Țineți cont doar că e important să obțineți cât mai multe obiecte în 60 de secunde (contează cantitatea, nu calitatea).
Recomandare: Până nu faceți testul, nu citiți ce am scris în continuare despre rezultatele mele și ce înseamnă ele (vă va afecta rezultatul testului) – săriți direct la secțiunea următoare: 7 Exerciții de Creativitate.
Ok, ați făcut testul? Câte obiecte v-au ieșit? 😀 Mie mi-au ieșit doar 10, ceea ce recunosc, m-a șocat. Dacă m-ați fi întrebat înainte de acest test, aș fi răspuns cu siguranță că nivelul meu de creativitate nu e doar de 33,3%! Am ascultat apoi explicațiile lui Tim și am înțeles DE CE am obținut un scor atât de scăzut: pentru că mi-am dorit să fiu originală.
Obiectele mele au fost următoarele: un biscuite, un glob de Crăciun, un ursuleț, un glob pământesc, un inel, un hublou (prin care se vede un vapor), o ștampilă, un măr, o roată de hamster, niște cătușe. Când am desenat ursulețul, de exemplu, am vrut imediat să desenez o față de pisică, una de câine și una de om, dar m-am oprit pentru că mi se păreau prea similare. La fel la globul pământesc (glob de ghicit), la măr (portocală), la hublou (un geam de mansardă), la inel (colier și brățară), la roata de hamster (hula hoop și roată de bicicletă), sau la cătușe (ochelari).
Dacă n-aș fi stat să mă autocenzurez atât din dorința de a fi originală, aș fi avut un scor cel puțin dublu. Pentru că n-am respectat deloc cerința testului: nicăieri nu spunea că obiectele trebuie să fie toate diferite (cum am insistat eu să le fac), ci doar cât mai multe.
”Unul dintre lucrurile pe care le facem noi ca adulți este să ne autocenzurăm când avem idei. Și în unele cazuri, dorința noastră de a fi originali este o formă de cenzură. Și ăsta nu e neapărat un lucru foarte ludic. Abilitatea de a te lăsa dus de val, de a explora multe lucruri, chiar dacă nu par atât de diferite unele de altele, e un lucru pe care copiii îl fac bine și este o formă de joacă”, a explicat Tim Brown.
7 Exerciții de creativitate
Dacă, la fel ca mine, v-ați pleoștit după ce ați citit informațiile de mai sus și ați făcut testul, există și o veste bună. Cercetătorii susțin că, din fericire, creativitatea noastră este doar ”adormită” de societate/ sistemul educațional etc, nu distrusă cu totul.
Am strâns, mai jos, 7 exerciții prin care vă puteți ”trezi” creativitatea latentă pentru a vă bucura de ea atât în viața personală, cât și în cea profesională.
💡Generează cât mai multe idei
V-am povestit, în noiembrie, despre un ritual dezvoltat de un antreprenor american: de a genera 10 idei pe zi. Una dintre aceste idei i-a adus americanului o afacere de 10 milioane de dolari. Sigur, rezultatele încep să se vadă abia după 6 luni de practică zilnică, dar merită încercat. În cel mai rău caz, vă dezvoltați creativitatea, în cel mai bun, vă schimbați viața. 😀
Un alt exercițiu pe care l-am găsit este să-ți imaginezi cât mai multe idei neobișnuite de a folosi obiecte comune. Cât de multe întrebuințări noi puteți găsi în 5 minute pentru o furculiță sau pentru o agrafă de birou, de exemplu?
Nu în ultimul rând, unul dintre jocurile mele preferate când merg cu trenul este ”Câte-ncap într-o valiză?”, unde trebuie să spui cât mai multe obiecte care încep cu aceeași literă și care, așa cum îi spune numele, încap într-o valiză (de exemplu, pentru litera P, poți spune pistol, piatră, pantof, poșetă, dar nu pian sau palat).
💡Scrie micro-ficțiune
Dacă ești blogger sau pur și simplu, îți place să scrii, îți va plăcea acest exercițiu. 🙂 Micro-ficțiunea este un gen pe jumătate proză, pe jumătate poezie, care constă în texte sub 2000 de cuvinte. Există mai multe categorii (2000, 1000, 500 de cuvinte), dar preferatele mele sunt poveștile de 100 de cuvinte.
Una dintre cele mai simpatice cărți pe care le-am citit, ”Anthropology and One Hundred Other Stories”, a lui Dan Rhodes, conține 101 micro-povești. Cititorii mai vechi își amintesc, poate, că am pus acum câțiva ani 3 dintre ele pe blog: Bulletin, Real și Travel.
Dacă vă atrage ideea de a scrie și voi o poveste de 100 de cuvinte, aici puteți citi mai multe despre flash fiction (cum numesc americanii acest gen de ficțiune), pe 100 Word Story găsiți exemple de micro-povești scrise de oameni obișnuiți, iar aici găsiți 30, respectiv 100 de idei de micro-povești pe care le puteți scrie.
Și hei, dacă și 100 de cuvinte vi se pare prea mult, puteți încerca nano-ficțiune (denumirea îmi aparține, nu vă luați după mine 😀 ): povești spuse în 140 de litere sau chiar mai puține. Un exemplu sunt delicioasele nano-povești din cartea ”A Small Fiction” a lui James Miller.
💡Fă asocieri inedite de idei
Deschideți dicționarul la întâmplare, alegeți al 3-lea cuvânt de pe pagina dreaptă, sus. Repetați apoi procedeul de încă 3 sau 4 ori și formați apoi o frază cu cuvintele găsite, care să fie logică și plauzibilă.
Într-un studiu recent, neuro-cercetătorul britanic Paul Howard-Jones a împărțit un grup de oameni în două și le-a cerut să creeze povești pornind de la 3 cuvinte. La jumătate din grup le-a dat cuvintele ”a spăla”, ”dinți” și ”străluci”, la cealaltă jumătate ”vacă”, ”fermoar” și ”stea”. Cei care au primit cuvintele fără legătură între ele au produs povești mai creative.
Puteți, de asemenea, să alegeți două propoziții din 2 cărți diferite (de exemplu a 4-a propoziție de la pagina 26 din fiecare carte) și să faceți o poveste care să le lege pe amândouă.
💡Desenează/ mâzgălește
În pofida a ceea ce ți-au spus toți profesorii la școală, ”mâzgălitul” pe o foaie de hârtie trezește emisfera dreaptă a creierului, adică centrul de creativitate și te ajută să te concentrezi. Henry Ford și Steve Jobs foloseau acest mic exercițiu de creativitate pentru a-și găsi inspirația atunci când se simțeau blocați.
Orice acțiune artistică, de fapt, activează emisfera dreaptă a creierului. Așa că dacă nu-ți place să desenezi, poți încerca să faci un vision board, să cânți la un instrument muzical, să colorezi într-o carte de colorat pentru adulți, să faci un origami etc.
💡Ascultă muzică barocă
Potrivit cercetătorilor, muzica barocă duce la o creștere a undelor cerebrale alfa (care, la rândul lor, sunt asociate cu creșterea creativității și reducerea depresiei). De ce muzica barocă și nu alt gen de muzică clasică? Puteți citi o explicație mai aprofundată pe acest site.
Vă recomand ”Anotimpurile” lui Vivaldi sau ”Canon”-ul lui Johann Pachelbel – pe acesta din urmă l-am ascultat pe repeat timp de o oră, până am reușit să-mi organizez informația pentru acest articol. 😀
💡Creează un ”mind map”
Am mai scris despre conceptul de ”mind map” în articolul Cum să scrii mai bine, deși acolo i-am dat denumirea mai puțin inspirată de ”brainstorming sub formă de diagramă”.
Un mind map (”hartă a minții”) e o modalitate de a face brainstorming organic, fără a te îngrijora în legătură cu ordinea sau structurarea ideilor. Scapi, astfel de autocenzura de care vorbea Tim Brown, apropo de testul celor 30 de cercuri.
În plus, faptul că îți organizezi ideile vizual te ajută cu analizarea lor și cu memorarea lor. Vă recomand să vă jucați cu Coggle.it, despre care am scris mai multe în articolul despre scris.
💡Meditează
La fel ca desenatul sau orice activitate artistică, meditația activează și ea emisfera dreaptă a creierului, stimulând creativitatea. Mai mult decât atât, potrivit psihologilor, meditația promovează gândirea divergentă, acel tip de gândire care generează idei noi.
Știu că meditația nu e o activitate ușoară sau la îndemână, așa că vă recomand o aplicație despre care am aflat de la sora mea, Yvonna, și care mi se pare genială în simplitate ei.
Se numește Simple Habit și, în funcție de momentul zilei și timpul pe care îl ai la dispoziție (5, 10 sau 20 de minute), îți oferă meditații ghidate ”on the go”.
Opțiunile includ drumul spre birou (unde ai, din nou, mai multe opțiuni: autobuz, tren, mașină, mers pe jos etc.), la birou (din nou, cu opțiuni pentru când ești stresat, frustrat, nu te poți concentra sau ești în pauza de prânz), pentru un eveniment important (când ai un interviu, trebuie să vorbești în public sau urmează o conversație dificilă etc.), pentru când ai o zi grea, când nu poți dormi, când vrei o seară liniștită etc.
***
Indiferent dacă decideți sau nu să încercați unul dintre exercițiile pe care le-am enumera mai sus (eu o să merg pe micro-ficțiune, muzică barocă și meditație), nu uitați că sunteți creativi din naștere (indiferent ce etichetă ați decis să vă puneți acum, la maturitate) și că vă puteți ”reactiva” această calitate oricând vreți. 🙂
6 Comentarii
Madalina (stupulvesel)
Cred ca blogul tau a devenit blogul meu preferat <3
L-am descoperit acum 3-4 luni, si efectiv abia astept sa mai apara un articol; am gasit atat de multe idei frumoase, motivatoare, utile ca a devenit ca un drog.
Abia astept sa pun in practica sfaturile din articol.
Felicitari!
Inoza
Mădălina, mi-a crescut inima citind comentariul tău! 😀
Mă bucur tare, tare mult că textele mele îți place și spor la exerciții! 🙂
Crengu
Origami am incercat, nu-i de mine, quilling-ul, in schimb, da si i-am observat efectele pozitive. 🙂
Exercitiul pe care l-a facut Paul Howard-Jones imi suna cunoscut; acum cativa ani, cand inca eram in scoala, auzisem de un profesor de romana (cineva imi povestise, parca, facea meditatie cu respectivul sau respectiva, nu mai stiu in ce oras se intampla asta) care facea ceva de genul cu elevii sai, ii punea sa construiasca propozitii pornind de la un anumit cuvant, apoi fraze, apoi eseuri. Mi-am promis ca voi face asta cu copiii mei. 😀
Foarte bun jocul “Cate incap intr-o valiza?”, acum imi dau seama ca e un soi de fazan la un nivel mai inalt.
“Anotimpurile” lui Vivaldi le pune d-na educatoare copiilor uneori, am apreciat-o mereu pentru asta. Ar trebui sa fac asta si acasa, pentru toata familia! 😀
Multumesc pentru idei, geniale, ca de obicei!
Inoza
Felicitări pentru quilling, eu nu cred că aș avea nici răbdarea, nici îndemânarea necesară! 😀
Și da, ”Câte încap într-o valiză” e o variantă de Fazan – literele se aleg la fel și primul care nu poate veni cu un nou cuvânt, pierde. 🙂
Mă bucur că ți-au plăcut ideile, Crengu și să răsune Vivaldi în toate casele, să ne facă mai creativi și mai puțin triști! ❤️
Cristina
Mi-au iesit 6 obiecte la test 🙁
Mai aveam cca 15 sec. si m-am blocat, simteam ca nu mai pot desena nimic dintr-un cerc. In concluzie, sunt varza! Si chiar aveam o parere mult mai buna despre mine…
Inoza
Cristina, nu ești deloc varză! Ai pus, probabil, prea multă presiune pe tine, cum am făcut și eu, în loc să te joci, pur și simplu.
Când ai timp, să te uiți la TED Talk-ul lui Tim Brown despre creativitate (de unde am și luat testul). O să te ajute să vezi unde greșim, noi adulții, și de ce nu mai suntem atât de creativi cum eram când eram copii. 🙂