De câteva zile, nu reuşesc să scap de veşti proaste şi supărări obositoare. Şi am impresia că umblu ca tipul din videoclipul lui David Grey (This Year’s Love) care, oriunde ar merge, e însoţit de un nor care plouă deasupra lui. Aşa că azi, după o zi întreagă de încruntat, stresat şi iar încruntat, un singur lucru a reuşit să mă binedispună.

E o listă primită de la cineva cu promisiunea serioasă de a nu o mai arăta şi altora (şi am de gând să mă ţin de promisiune, aviz amatorilor) şi care conţine – în 99 de pagini – numerele de telefon ale (basically) tuturor persoanelor publice din România. Întocmită de un producător TV, lista pare o ciudată frescă a societăţii noastre: de la Principesa Margareta şi Prinţul Paul de România la Mihaela Rădulescu şi Dani Oţil, de la Tudor Chirilă la Cristi Chivu, de la Maia Morgenstern la Traian Băsescu, de la Marius Moga la Emil Hurezeanu, de la Mihai Găinuşă la Ilie Năstase, lista conţine numerele de telefon ale sutelor de oameni care umplu zilnic ecranele sau primele pagini ale ziarelor şi ale revistelor.

Vedete Playboy, politicieni, sportivi, actori de teatru, telenovelişti, designeri, prezentatori sau realizatori TV, cântăreţi pop, folk, jazz, hip-hop de operă sau de muzică populară, miliardari, redactori-sefi de glossy-uri, prezentatori de radio, stripperi, manechine, fotografi, preşedinţi de fundaţii şi directori de spitale, compozitori, scriitori, regizori şi mulţi alţii, toţi se înghesuiesc în documentul Word ca într-un mare album de familie.

Îmi amintesc că i-am aplaudat în faţa scenei cu lacrimi în ochi, că m-au emoţionat la Olimpiadele sportive, că i-am privit cu dispreţ în paginile Libertatea, că i-am ascultat cu interes în talk-show-uri, că am râs la glumele lor (mai mult sau mai puţin bune), că le-am fredonat azi-vară melodiile, că m-a enervat nesimţirea şi prostul lor gust sau că le-am citit cu interes cărţile, editorialele sau recenziile.

Ştiu, bineînţeles, că liste ca aceasta mai deţin alte zeci şi chiar sute de persoane în România. Dar nu îmi pot reprima o ciudată voluptate la gândul că toţi oamenii ăştia sunt la un bip distanţă. 🙂

Şi, chiar dacă nu o să folosesc contactele respective decât în scopuri profesionale, nu mă pot abţine să-mi imaginez cum ar fi să trimit un mesaj cu textul „Sunteţi extraordinar, maestre!” lui Radu Beligan la finalul unei piese de teatru sau un „Cum mai stăm azi cu narcisismul ? 😛 lui Alex-Leo Şerban. :)) Sau poate un încurajator „Nouă să ne stea bine părul!” Elenei Gheorghe înainte de Eurovision?

Idei am eu destule, noroc că stau bine la capitolul auto-control. 🙂