Eu am întrebat, Răzvan Rădulescu mi-a răspuns. Cu precizarea „Am fost tentat, de cîteva ori, să postez comentarii pe bloguri, dar m-am sfiit. Mi s-a părut că varianta interviului e preferabilă.” Puteţi citi mai jos despre Felicia (dar şi despre Liliana şi Helena), despre prejudecăţile sale în legătură cu actorii şi despre ipostazele lui de regizor, scenarist şi scriitor.
Ina: „Felicia, înainte de toate” este primul film pe care îl semnezi ca regizor. Ce te-a determinat să treci în spatele camerei? De ce acum, de ce acest film?
Răzvan Rădulescu: În timp ce scriam la Felicia, Melissa [Melissa Raaf, co-scenarista şi regizoarea „Felicia, înainte de toate”, n.n.] și cu mine discutam deja despre o altă poveste, tot cu o femeie, și discuția a generat o a treia poveste, tot cu o femeie. Am schițat atunci celelalte două povești (acum sînt deja scenarii) și ne-am gîndit cum ar fi să le regizăm. Însă, pentru că trebuia început de undeva, am început cu Felicia. Liliana și Helena mai au puțin de așteptat. În plus, Felicia se potrivea cel mai bine condiției în care ne aflam: pe drumuri, departe de casă, într-o contemporaneitate în care lucrul ăsta nu mai e atît de extraordinar ca pe vremuri. Faptul că mi-am petrecut, probabil, un sfert din ultimii șase ani în aeroporturi și în avioane nu are darul să impresioneze pe nimeni. Deși cred că ar trebui să li se pară tuturor alarmant. În ’89, cînd a plecat Felicia în Olanda, să-ți părăsești țara era o alegere fără întoarcere. Pentru mulți, momentul alegerii a fost mai traumatic decît plecarea în sine. Azi, nimeni nu se mai gîndește serios la alegerea asta, ceea ce nu înseamnă că lucrurile sînt mai puțin traumatice.

I.: În „Felicia…”, Ozana Oancea este la primul ei rol principal într-un lung metraj. Care a fost elementul decisiv, care te-a convins ca ea este actriţa pe care o căutai pentru acest rol?

R.R.: Ozana m-a convins: auzisem că e, de fapt, actriță (spre rușinea mea, o ştiam doar în funcția ei administrativă de la TIFF), apucasem să vorbesc de cîteva ori cu ea și mi s-a părut că gradul de sofisticare al discursului ei este remarcabil și, prin urmare, surprinzător. Am trăit, din păcate, cu prejudecata că actorii sînt în general niște persoane instinctuale, neșlefuite, și că prea multă minte le dăunează jocului. Îmi pun, cu această ocazie, cenușă în cap. Ozana a citit mult și solid, gîndește articulat, vorbește nuanțat și joacă foarte bine.

I.: Cine este mai satisfăcut de rezultatul muncii sale în cazul acestui film: scenaristul Răzvan Rădulescu sau regizorul Răzvan Rădulescu? De ce?

R.R.: De fiecare dată cînd regizorul se declară mulțumit, scenaristul cîrtește. Asta pentru că, în general, scenaristul nu e niciodată mulțumit. Deși, în ce mă privește, am avut privilegiul să fiu fericit cu felul în care arată filmele la care am scris de mai multe ori. Mă gîndesc la filmele făcute de Cristi Puiu sau de Radu Muntean.

I.: Ţinând cont de experienţa proiecţiilor de până acum, crezi că oamenii se regăsesc în personajele din „Felicia, înainte de toate” indiferent de naţionalitate?

R.R.: Da. După cum și cei care nu se regăsesc, nu se regăsesc tot indiferent de naționalitate. S-a întîmplat chiar la proiecția de la cinema „Union”: cineva a spus (în românește, cum altfel) „Nu m-am regăsit în film și mi-am dat seama, cu această ocazie, ce părinți minunați am.” [este vorba despre Adrian Ciubotaru, n.n.]

I.: Completează, te rog, propoziţia următoare: „Felicia este, înainte de toate, despre…”

R.R.: Timp.

I.: Şi încă două întrebări, venite din partea cititorilor blogului meu:

Cum se împacă activitatea de regizor/scenarist cu cea de scriitor, îţi mai rămâne timp/energie/dispoziţie pentru scris şi dacă da, pe când o nouă carte ? de la http://bughimamborag.wordpress.com/

R.R.: O să spun doar atît: sînt două ipostaze atît de diferite, încît nu mi-am pus niciodată serios problema că una dintre ele ar funcționa în detrimentul celeilalte. Și o să adaug doar atît: cînd scriu proză, folosesc hîrtie și stilou, nu pot altfel. Cînd scriu scenarii, folosesc Final Draft, nu pot altfel.

I. : Când apare ,,Felicia, înainte de toate” pe DVD? de la http://ralouca.blogspot.com/

R.R.: Sper că de Crăciun, adică puțin înainte, atunci cînd apar toate DVD-urile, în speranța că se va gîndi cineva să le dea cadou unor prieteni. O să conțină și making-of-ul, filmat și montat de Radu Țigănaș. Îl cunoașteți? E student la UNATC. De filmat, a filmat înainte să dea admiterea.