”N-a fost o idee bună să rămân singură aici”, mă gândeam, dar am continuat să mă dezbrac. Podeaua băii era din ciment, cu o mică crăpătură pe post de gură de scurgere, iar pereții erau scorojiți și atât de apropiați încât, dacă îmi ridicam cotul, mă loveam de ei.
 
Mi-am aruncat caftanul și costumul de baie peste marginea unuia dintre pereți și am tremurat sub jetul de apă anemic. Am încercat să trag cu urechea în încăperea alăturată, unde, ca un turist inconștient, îmi lăsasem geanta cu telefonul și banii. Se auzeau pași mergând de colo-colo, dar nu-mi puteam da seama dacă erau ai fetei sau dacă mai era cineva în casă.
 
– Could I have a towel, please?, am strigat.
– Yes, I bring you one, okaaay? s-a auzit vocea fetei.
– Okay.
 
Eram complet goală într-o casă care arăta ca un paravan pentru trafic de carne vie. Și prietenii mei, singurii oameni pe care îi cunoșteam nu doar pe plaja Patnem, sau în statul Goa, ci în toată India, se îndepărtau cu fiecare minut mai mult de mine.
 
– Please open the door so I give you towel, a zis fata.
 
Am ridicat puțin cârligul ușii din lemn și fata mi-a întins o bucată de material prin deschizătură. Am rămas perplexă privind la textila din mâna mea: era un prosop de bucătărie. Aspru, cândva alb, cu carouri roșii, nu mai mare decât o față de pernă. Am încercat să mă acopăr cu el cum m-aș fi acoperit cu un prosop de duș, dar dacă îmi acopeream sânii, nu-mi acopeream my lady parts și invers. L-am pus, așadar, pe lungime, acoperindu-mi doar partea din față a corpului și ieșind, precaută, cu spatele de la duș.
 
Camera era împărțită în mai multe secțiuni cu niște cearșafuri vechi, prinse de tavan. Deși spălate de prea multe ori și decolorate, se mai putea vedea pe ele umbrele unor ursuleți și tigri galbeni sau contururile unor flori roșii și mov. Îmi aduceau aminte de cearșafurile copilăriei, pe care mama fusese nevoită să le arunce din cauză că se destrămau.
 
Fata mă aștepta. Avea o față rotundă și veselă, iar părul negru tăciune era despărțit de o cărare severă și strâns într-o coadă la spate. A dat la o parte unul dintre cearșafuri și mi-a indicat un pat, acoperit și el cu un cearșaf ponosit. Încăperea mirosea uleios și îmbăcsit. M-am așezat pe pat cu fața în sus și mi-am reajustat prosopul de bucătărie. Zâmbeam, dar mă simțeam ca o găină care urma să fie băgată în cuptor.
 
– If you feel comfortable, we begin, mi-a spus ea.
– Umm, aren’t we going to wait for Doctor Bhonsle?
– I am doctor Dolly Bhonsle!, a zis și a zâmbit larg.
– Oh! You’re so young.
– Thank youuu!, a răspuns încântată. I practice ayurveda for 16 years, since 2001!
– That’s great.
 
”Trebuia s-o ascult pe Alexandra!”, m-am gândit. Cu un sfert de oră în urmă, când ne plimbam pe plajă, am văzut plăcuța care făcea reclamă la masajul ayurvedic cu Dr. Dolly Bhonsle. Fata cu chipul rotund și părul negru tăciune se materializease imediat lângă noi. ”You want ayurvedic massage?”, m-a întrebat. ”Yes”, am zis. ”Okaaay, follow me.” Știind că telefonul meu nu are semnal, Alexandra m-a întrebat precaută dacă nu vreau să mă aștepte câteva minute, să se asigure că totul e ok. ”Nu, sunt ok, duceți-vă. Ne vedem aici peste o oră.”
 
Dr. Dolly m-a trezit brusc din reverie trăgând prosopul de bucătărie de pe mine.
 
– Ummm, could I keep the towel, please?, am întrebat jenată și mi-am acoperit, instinctiv, părțile expuse.
 
Femeia s-a uitat la mine mirată.
 
– In ayurvedic massage, we massage the whole body. But, if you feel uncomfortable, we massage only parts, a spus și a pus prosopul de bucătărie înapoi, acoperindu-mi doar zona intimă.
– Yes! Yes! Only some parts sounds great, i-am spus eu ușurată.
– Okaaay, breasts? We massage your breasts?
– Umm…you know what? My breasts feel pretty relaxed. So no, it’s okay.
– Okaaay. Down here?, a întrebat Dr Dolly îndoind prosopul de bucătărie și făcându-l și mai mic (dacă era posibil).
– No, no, no need to massage my private parts, i-am zis speriată. Look, I feel some tension in the shoulders and in the back. That’s it. No breasts, no genital area.
– Okaaay, no breasts, no genital, noooo problem, a zis zâmbind și mi-a turnat niște ulei rânced mirositor pe un braț, după care a început să mă maseze lipsită de energie.
 
M-am gândit că poate am ofensat-o, așa că mi-am cerut scuze. I-am explicat că nu mai făcusem niciodată masaj complet goală și că mă simțeam stingheră. ”Nooo problem, nooo problem” a tot repetat zâmbind.
 
Mi-a zis că a mai întâlnit problema asta de pudibonderie la occidentali și că scopul ei este să mă facă să mă relaxez, nu să mă tensionez. Apoi mi-a povestit că în medicina ayurvedică stomacul este considerat centrul organismului și că orice problemă de sănătate ai, pornește de acolo. De aceea masajul ayurvedic începe de la stomac și cuprinde, prin spirale tot mai mari, tot corpul.
 
– Okay, you know what? I want to try the ayurvedic massage. You can massage the whole upper part. Apoi am adăugat precaută: But not down there.
 
În fond, câte ocazii mai aveam să mi se facă un astfel de masaj în India? Acum că știam ce presupune, cu siguranță n-aș mai fi vrut să-l încerc.
 
– Okaaay! Just close your eyes and relax!, a zis încântată.
 
Am închis ochii așa cum mi-a spus, dar de relaxat n-am putut să mă relaxez oricât m-aș fi străduit. Și m-am străduit să mă relaxez, nu glumă! ”OK, hai să ne gândim la ceva drăguț, o plimbare la apus pe plajă și – uuups! Da, aia e mâna ei pe sânul meu stâng. E ok, e doar o mână uleioasă a unei străine pe sânul meu stâng. Așa, unde eram cu gândurile drăguțe…da, plaja la apus – Oh, hello there mână străină pe sânul meu drept. Acum sunt amândoi masați. Super. E relaxant. Mă rog, nu mă simt relaxată, dar poate sânii mei sunt relaxați. De ce n-ar avea și sânii dreptul să fie masați? Hmmm, pare că i-a pus gând rău dreptului. Îl strânge cam tare. Poate îl simte încordat. Mai mult ca sigur am sânii încordați. OK, chestia asta nu e ciudată deloc. Nu mă simt deloc penibil. E doar o femeie care îmi uleiază sânii în exces.”
 
Am ținut-o așa vreo jumătate de oră, fără să mă relaxez niciun centimetru, evident, dar mândră de mine că îmi depășisem jena și încercasem masajul ayurvedic tradițional.
 
– Okaaay, you can turn on the back now, mi-a zis ea zâmbitoare. How was it?
– Um…I was a bit embarrassed at first, but then it was really relaxing, am încercat eu să mint cât mai convingător.
– You know, when I massage people, I don’t see naked bodies, I only see shapes. But when you felt uncomfortable, I felt uncomfortable, too, and my eyes could see your naked body. So my hands started shaking. I’m sorry, a zis ea zâmbind.
 
Ceva din poezie și sinceritatea replicii ei m-a făcut să mă rușinez. Mi-era jenă de pudoarea mea exagerată de occidentală, de faptul că o făcusem să se simtă stingheră când ea nu voia decât să mă ajute să mă relaxez, așa că i-am zis că pentru spate putem renunța la prosop.
 
Aș vrea să spun că a urmat o jumătate de oră de beatitudine și de relaxare, că am uitat unde eram și că timpul a stat în loc. Am început, însă, prin a sta la fel de relaxată ca o scândură, iar monologul interior cu sânii a fost înlocuit de un monolog interior cu fese (pentru că da, dr Dolly a descoperit că și fesele mele erau încordate).
 
Mi-am dat seama apoi, înciudată, că îmi iroseam bunătate de moment de relaxare făcându-mi griji în legătură cu modul în care mă percepea o străină, pe care nu urma s-o mai văd niciodată în viață. Cel mai probabil lui Dr. Dolly nu urma să-i stea chicken tikka masala în gât la cină amintindu-și că am puțină celulită sau că nu sunt foarte tonifiată. Și nici nu avea să le povestească tuturor rudelor despre occidentala care a insistat să-și țină prosopul (de vase) pe ea.
 
Așa că am decis să fac ceva revoluționar: să fiu. Să mă las să exist, fără îmi însoțesc fiecare respirație de un gând, fără să mă îngrijorez, fără să îmi amintesc lucruri din trecut sau să proiectez griji în viitor. Un fel de exercițiu de meditație în timp ce o străină îmi lustruia fesele cu ulei, dacă vreți. A fost al naibii de greu, dar spre finalul masajului am reușit să îndepărtez gând după gând, ca și cum aș fi decojit straturile unei cepe. Am rămas să mă focusez doar pe senzațiile fizice, până când și corpul meu mi s-a părut o noțiune îndepărtată și abstractă. O voce melodioasă m-a trezit din toropeală:
 
– We are finished. How do you feeeel?
 Pentru prima dată în acea zi i-am zis adevărul:
– I didn’t feel my body. I felt only…shapes.