Evit scrierea acestui post de cateva zile, pentru ca nu am vrut ca atitudinea mea sa fie luata drept xenofobie. Dar acum o sa scriu despre asta, pentru ca am primit mostra finala ca nevorbind despre aceasta situatie, ea nu o sa dispara.

Ieri am sunat-o pe doamna Lengel Eriko (sper ca asa se scrie) care mi-a raspuns senina la telefon:
-Igen!

Am repetat experimentul cateva ore mai tarziu, sa ma asigur ca urechile mele nu s-au inselat. Acelasi raspuns. Ca sa intelegeti de ce mi se pare anormal ca aceasta doamna sa raspunda astfel la telefon, o sa va spun ca ea este persoana de relatii cu presa a vicepremierului Romaniei, dl Marko Bela.

Acum, daca domnul Bela era un modest sef de partid maghiar, staff-ul lui nu avea decat sa raspunda la telefon cantand imnul Ungariei, daca asta ii facea fericiti. Dar domnul Bela este vicepremierul Romaniei, tara a carei limba oficiala este, vrem nu vrem, limba romana. Cand ridic receptorul la telefonul meu de acasa pot sa raspund si cu „Mitzi pe fir!”, daca asa vor muschii mei. Dar cand fac parte din echipa vicepremierului Romaniei, nu imi permit sa raspund in limbi straine si sa imi confuzez interlocutorii.

Ceea ce a facut UDMR-ul in Ardeal se numeste politica „baby steps”, pentru cei dintre voi care au vazut „What about Bob?” cu Bill Murray. Cu alte cuvinte, din aproape in aproape ne indreptam catre atingerea obiectivelor noastre.

Mai intai, facem clase doar cu elevii magiari, apoi eliminam din scoli copiii romani. Apoi introducem manualele in limba maghiara, ba chiar manuale de istorie si geografie in limba maghiara. Dac tot suntem aici, impunem limba romana ca limba straina (optionala?), si ne asiguram ca doar profesorii de etnie maghiara pot sa predea limba romana. Odata ajunsi aici, modificam legea administratiei locale, si introducem cea de-a doua limba oficiala in administratie, in regiunile in care populatia maghiara este de peste 20%. Acum ca am facut toate aceste mici „schimbari”, modificam si Constitutia, si impunem limba maghiara ca limba oficiala in justitie.

Asaaa…Dupa atata munca, hai sa ne odihnim putin, sa ne dam doi pasi in spate, si sa vedem rezultatul muncii noastre. Populatia magiara, si in special tinerii, nu stiu sau nu vor sa vorbeasca limba romana, limba oficiala a statului ai carui cetateni, de bine de rau, sunt.

E chiar hilar de trist, dar o sa va aduc la cunostinta urmatorul incident. In martie anul acesta, la o unitate de jandarmi din Sibiu au sosit 80 de recruti (din 100, cati sunt in total) din zona Harghita. Cei 80 de tineri afirma ca nu stiu (sau nu vor?!) sa vorbeasca limba romana. Nu ne mai ramane de facut decat sa adoptam o noua lege, prin care unitatile militare vor fi nevoite sa angajeze translatori pentru tinerii maghiari. Asta daca nu ne mai batem capul cum vor reusi acestia sa apere linistea si ordinea din orasele unei tari a carei limba nu o vorbesc.

Ce s-a urmarit, va veti intreba? Hai sa vedem! Avem asa: etnici maghiari care nu cunosc limba romana, lucru care face necesara autonomizarea „Tinutului secuiesc”, sau formarea unui stat in stat, in care limba oficiala este cea vorbita de catre populatia majoritara, adica maghiara. Astfel, si legile trebuie hotarate de catre un guvern propriu, format din maghiari, reprezentantii majoritatii.

Alt exemplu: componenta Consiliului Municipal Covasna. Potrivit lui Ioan Solomon, consilier municipal situatia este urmatoarea: „Acolo, desi sunt patru functionari romani, limba romana este interzisa prin chiar regulamentul de functionare. Din 200 de functionari, doar unul este roman, desi, potrivit algoritmului propus chiar de UDMR, ar trebui sa fie macar 25, caci populatia romaneasca reprezinta 25% din totalul pe municipiu (…) Guvernul e departe, UDMR-ul e atat de aproape!”. De altfel, domnul Solomon a afirmat ca romanii au fost avertizati de liderul local, Kiss Jeno in modul urmator: „Vreti voi, romanii, sa sustineti activitati culturale? Sa fiti foarte bine intelesi ca datoria judetului este de a-i ajuta (cu fonduri de la bugetul de stat!, n. Solomon) pe maghiarii din diaspora (adica din Romania, din afara „tarii” lor numita „Tinutul Secuiesc”n. Solomon), nu pe romani. Voi sa va descurcati prin forte proprii si cum puteti.”

Poate ca deputatul PD petre Strachinaru este mult prea subiectiv atunci cand spune:

„Domnul Tariceanu nu comunica bine cu teritoriul. Il invitam la Sfantu Gheorghe, sa stea de vorba cu oamenii de pe strada si cu organizatiile neguvernamentale. Dincolo de tristete, traiesc sentimentul ca am fost sacrificati pentru linistea guvernului. Lideri politici si ai societatii civile, ne gandim sa dam in judecata statul roman, pentru ca in aceasta zona se incalca flagrant drepturile omului, ale unei parti din populatia bastinasa. Atata timp cat romanii nu sunt acceptati sa lucreze aici, pe motiv ca se strica echilibrul etnic; atata timp cat insemnele statului roman sunt respinse; atata vreme cat istoria romanilor este ignorata si, mai mult decat atat, batjocorita; cand la evenimentele importante, inclusiv Ziua Nationala, se organizeaza actiuni antiromanesti, cum a fost difuzarea unui film despre „cotropirea” teritoriului secuiesc de catre „bisericile cu ceapa”, adica ortodoxe; cand romanii sunt prezentati caricatural in spectacole drept securisti, asupritori si antimaghiari, iar preotii ortodocsi sunt batjocoriti, pe motiv ca „se sterg la gura cu hartie igienica”; faptul ca, de Ziua Nationala, orasul Sfantu Gheorghe a fost pavoazat cu drapelul national doar pe portiunea pe care o considera ei ca fiind a romanilor, adica pe strada 1 Decembrie 1918 – toate acestea sunt o dovada clara a „europenismului” UDMR, despre care Bucurestiul stie prea putin.”

Dar faptele nu mint. La Consiliul Judetean de la Sfantul Gheorghe, presedintele, vicepresedintele si consilierii sunt maghiari, la primaria municipiului Sfantul Ghorghe, primarul, viceprimarul si secretarul sunt maghiari, iar situatia este aceeasi pentru localitatile care au primar un maghiar, chiar daca au si populatie romaneasca.

Asa ca permiteti-mi sa ma deranjeze atunci cand mi se raspunde cu „igen” la telefon de catre o angajata a statului roman. Permiteti-mi sa ma incrunt cand aud ca romanii din Harghita si Covasna sunt considerati „cetateni de rangul doi” si permiteti-mi sa rad amar cand aud, de la Ion Lacatusu, directorul Centrului European de Studii din Sfantul Gheorghe ca „UDMR nu se va opri aici: dupa prefectura urmareste sa obtina conducerea Arhivelor Nationale din Harghita, Covasna si Mures, pentru a elimina cuvantul „nationale” din titulatura. Le sta in gat acest cuvant, desi arhivele din Ungaria si din Europa se numesc tot arhivele Nationale.”

Si, mai ales, permiteti-mi sa fac tot posibilul ca copiii mei sa nu invete niciodata la Istoria Romaniei de infiintarea „Tinutului secuiesc”.